Cetatea Șcheia, obiectiv într-un parc de promenadă

Cetatea Șcheia, „o cetate fără istorie”, cum o numeam în câteva texte pe care le-am publicat în vara anului trecut în paginile „Monitorului de Suceava”, întrucât fortificația a fost demantelată (demolată rapid și organizat) înainte de a fi finalizată, a trecut, printr-o recentă Hotărâre de Guvern (nr. 1445 din data de 28 noiembrie, cu aplicabilitate din 6 decembrie 2007), din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor (MCC) în cea a Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava.
Hotărârea, care vizează „schimbarea regimului juridic al bunurilor aflate în domeniul public și privat al statului și în administrarea MCC, urmată de transmiterea acestora în domeniul public al județului Suceava și în administrarea Consiliului Județean Suceava, pentru Complexul Muzeal Bucovina”, cuprinde în anexă datele de identificare ale acestor bunuri, de la imobilele în care funcționează secțiile CMB Suceava (cu construcțiile și terenurile aferente), piesele aflate în inventar, precum și siturile arheologice Câmpul Șanțurilor – Cetatea de Scaun (cu suprafața de teren de 12.000 mp) și Zona Cetății Șcheia (48.000 mp).
O fortificație care precede Cetatea de Scaun
Cetatea Șcheia, deși prezintă cele mai vechi urme ale unei construcții de piatră din perimetrul Sucevei, nu constituia până acum un obiectiv de interes pentru administrația locală și nici pentru cei care se îngrijeau de conservarea și protejarea vestigiilor istorice ale zonei.
Ridicată în timpul domniei lui Petru I Mușatinul ((1375-1391), în perioada în care acesta a mutat centrul politic al Țării Moldovei de la Siret la Suceava, fortificația de la Șcheia precede construirea Cetății de Scaun, căreia i s-a pus piatra de temelie în vremea aceluiași voievod ziditor, care a consolidat bazele sistemului de organizare internă a statului feudal moldav.
Cetatea Șcheia sau Cetatea de Apus, construită din piatră în afara vetrei orașului la sfârșitul sec. al XIV-lea, cam în același timp cu ridicarea (la început din lemn) a Curții Domnești în „buricul” Sucevei, se înscria, cu siguranță, ca și Cetatea Neamțului, într-un sistem de apărare statală.
Amplasarea ei strategică, pe un bot de deal care domină, prin cei peste 80 de metri înălțime, platoul pe care curge firul șerpuitor al pârâului Șcheia, oferea o perspectivă adâncă și circulară asupra întregii zone.
Un pinten de piatră
În formă de romb, cu laturile aproape paralele și egale, având în fiecare colț câte un turn de formă rectangulară, Cetatea de Apus a fost demantelată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (ipotezele formulate de cercetători cu privire la demolarea cetății vizează fie cauze naturale, care țin de instabilitatea solului, care i-ar fi determinat pe constructori să nu mai continue lucrarea și să recupereze piatra din ziduri, fie situația politică, de vasal față de coroana polonă a domnitorului moldav, căruia i s-a impus să distrugă fortificația care constituia un obstacol și reprezenta o amenințare) dar acțiunea de scoatere a pietrei, pentru a fi utilizată la alte construcții, a continuat apoi de-a lungul secolelor.
Ruinele unuia dintre turnuri, singurul care s-a păstrat la suprafață și care constituie urma cea mai vizibilă a cetății, se observă de la distanță, ca un pinten cenușiu de piatră înfipt în partea superioară a versantului nord-vestic al dealului (un mamelon botezat de localnici Dealul Șeptilici), care coboară abrupt către albia pârâului Șcheia.
Ridicată de Petru I Mușat
Un prim cercetător al acestor ruine a fost arhitectul austriac Karl A. Romstorfer (cel care a făcut și cele dintâi săpături la Cetatea de Scaun a Sucevei), care a lăsat și câteva note asupra observațiilor făcute, remarcând „aceste urme de zidărie veche de piatră, care, fără îndoială, provin de la un turn pătrat, din care latura de vest s-a surpat cu totul sau a fost dărâmată, din laturile de nord și de sud a rămas o bună parte, iar din latura de est se află numai rămășițe de fundații”.
Întrucât în tradiția orală cetatea era atribuită lui Ștefan cel Mare, Romstorfer, care nu era însă convins de aceasta, consemnează totuși că „felul de construcție și mai ales mortarul făcut cu făină de cărămidă, care s-a folosit la mai multe părți ale Cetății Suceava (Cetatea de Scaun), construită mai târziu, ne-ar îndreptăți să admitem aceasta”.
Cercetările ulterioare au dovedit însă că Cetatea Șcheia, ca și Cetatea Sucevei de altfel, au fost construite de Petru I Mușat.
Un parc de promenadă
Directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, care a preluat acum spre administrare perimetrul pe care se află ruinele Cetății Șcheia, își dorește să le valorifice prin amenajarea unei zone de promenadă.
În acest sens el a precizat că va propune firmei General Construct, care, în parteneriat cu Parohia Armeană, va ridica în curând un ansamblu de locuințe care se circumscrie unui proiect al AMW Imobiliare de realizare a unui cartier rezidențial în zona Zamca, amenajarea unui parc de promenadă în care să fie cuprins și obiectivul istoric al Cetății Șcheia.
Ruine ignorate
Ruinele Cetății Șcheia au fost până acum total ignorate. În prezent nu există nici măcar un indicator care să-i semnaleze existența ca monument istoric, ca să nu mai vorbim de amenajarea vreunei căi de acces, în afara unor cărărui haotice care brăzdează dealul argilos.
Cărăruile trec dintr-o parte în alta direct peste urmele de ruine decopertate cu mai bine de jumătate de secol în urmă, atunci când s-au efectuat cele cinci campanii de săpături, întreprinse între anii 1952-1956, de către un colectiv de arheologi. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în monografia arheologică „Cetatea Șcheia”, lucrare care a apărut în anul 1960, sub egida Institutului de Arheologie al Academiei Române, avându-i ca autori pe Gh. Diaconu și N. Constantinescu.
Mîrza cere Ministerului Culturii să finalizeze de urgență predarea patrimoniului
Președintele CJ Suceava, Gavril Mîrza, a anunțat marți că a înaintat o adresă către ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, prin care îl informează că preluarea patrimoniului CMB nu a fost posibilă deoarece nici un reprezentant al MCC nu a venit la Suceava pentru a semna procesul verbal de predare a patrimoniului.
Mîrza a spus că, deși prin hotărâre de guvern, întreg patrimoniul CMB trece la CJ Suceava, transferul nu a putut fi posibil până în momentul de față.
„Fac un apel public către ministrul culturii să trimită de urgență o persoană abilitată pentru a semna acest proces verbal de predare – primire. Altfel, ne manifestăm nemulțumirea și în alte moduri și nu o să ne rezumăm doar la adrese trimise Ministerului Culturii”, a declarat Gavril Mîrza.
Șeful administrației județene spune că la sfârșitul lunii ianuarie va fi aprobat bugetul județului Suceava pentru anul 2008, iar o parte din fonduri ar trebui să fie destinate și pentru obiectivele aflate în patrimoniul CMB.
Mîrza a mai spus că, în condițiile în care patrimoniul nu ar fi în proprietatea CJ Suceava, alocarea acestor bani nu ar fi posibilă.