Cetatea de Scaun se prăbușește sub nepăsarea autorităților

Cel mai important monument laic din județul Suceava, Cetatea de Scaun, se prăbușește din cauza dezinteresului manifestat de Ministerul Culturii și Cultelor, instituție care ordonează fondurile pentru restaurarea și întreținerea monumentelor istorice. Deși monumentul este într-o vizibilă stare de degradare, alunecările de teren din zonă antrenând fisuri din ce în ce mai proeminente în zidurile cetății, Ministerul Culturii și Cultelor a alocat doar 500 de milioane de lei vechi pentru restaurarea Cetății de Scaun, sumă care nu permite nici măcar începerea lucrărilor. “Suma alocată în acest an pentru refacerea Cetății de Scaun este realmente jenantă. Situația este foarte delicată, crăpăturile din zidurile cetății fiind din ce în ce mai vizibile de la an la an. Dacă în anul 2000 crăpăturile din zid nu erau sesizabile, acum acestea sunt proeminente”, ne-a declarat Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina. Trebuie precizat că suma alocată în acest an pentru restaurarea Cetății de Scaun este mult mai mică decât cea oferită anul trecut, deși starea monumentului istoric s-a degradat simțitor. Astfel, în 2005, suma totală aprobată prin Planul Național de Restaurare pentru refacerea Cetății de Scaun a fost de 1,4 miliarde lei vechi, de trei ori mai mare decât cea oferită pentru acest an. Trebuie precizat că numărul turiștilor care au vizitat cetatea a crescut simțitor în ultima vreme, ajungând la peste 18.000 vara trecută, aproape dublu decât în vara anului 2004. „Sperăm ca în cele din urmă autoritățile să sesizeze pericolul la care este expusă cetatea, să fie depășită faza de studii și să se treacă la lucrări concrete de restaurare”, a subliniat Emil Ursu, care a precizat că pentru efectuarea unor lucrări de refacere „vizibile” ar fi necesară alocarea a măcar 2,5 miliarde de lei vechi anual. Cetatea de Scaun, fortăreața fostei capitale a Moldovei în perioada ei de glorie, a fost ridicată în secolul XIV de către Petru Mușat, lucrările fiind continuate apoi de Ștefan cel Mare, care a realizat incinta exterioară, și de Alexandru Lăpușneanu și Vasile Lupu.