Timp de trei zile în perimetrul Cetății de Scaun a Sucevei s-a desfășurat ediția inaugurală a unei suite de seri medievale, o manifestare prin care partenerii organizatori, Complexul Muzeal Bucovina Suceava și Centrul Cultural „Petre Țuțea” din capitală, încearcă să cupleze vechea urbe moldavă la economia divertismentului cu iz medieval. Un nou gest prin care CMB Suceava, care administrează Cetatea de Scaun, se străduiește s-o transforme într-un centru de radiație culturală amplificînd astfel potențialul de vizitare a celui mai important și mai reprezentativ monument istoric al Sucevei. O idee care-ar fi trebuit să trezească interesul și să se bucure de sprijinul instituțiilor administrative locale și județene, de implicarea și participarea agenților economici, care nu au decît de cîștigat dacă orașul intră în circuitul localităților care organizează festivaluri și sărbători medievale care valorizează zonele cu încărcătură istorică. O manifestare care, prin bogata ofertă de spectacole muzicale, de teatru și dans, de întreceri și lupte cavalerești, de fastuoasa paradă de modă renascentistă și barocă, ar fi trebuit să umple cetatea de lume. Din păcate, publicul sucevean, dedat la „cultura” grătarului și la serbările urbane cu șpriț și bere sorbite la bordura trotuarului pe fond muzical de manele cu care l-au obișnuit edilii urbei, a răspuns timid invitației.
Cei mai încîntați de manifestările din cetate au fost copiii
Pentru cei care- au trecut totuși peste podul de lemn al cetății vor rămîne, cu siguranță, de neuitat secvențele de spectacol de dansuri vechi susținute de membrii Ansamblului aromân „Pilisterlu”, seriozitatea cu care și-au interpretat rolurile de cavaleri și domnițe tinerii Ordinului Cavalerilor de Transilvania din Hermannstadt (Sibiu), care au dansat ori s-au confruntat în întreceri și lupte cavalerești (22 de tineri, în marea lor majoritate studenți, despre care Camelia Găitan, coordonatorul trupei, mi-a spus că s-au constituit ca asociație culturală odată cu organizarea primei ediții a Festivalului Medieval de la Sibiu din anul 2001, care-și desfășoară spectacolele după un scenariu și o regie proprie, pe fondul muzical al trupei „Eternum”, respectînd ritualurile medievale și purtînd cu mîndrie pe veșmintele de epocă blazonul propriu realizat cu respectarea tuturor elementelor de heraldică) sau expoziția de arme și echipament executate de Historica Manufactory din Zărnești-Brașov (al cărei reprezentant, germanul Bernhard Kaltencker, doctor în istorie, mi-a relatat că produce arme după procedeele epocii medievale, nu în producție de serie ci manufacturate ca piese unicat, realizînd replici fidele pentru recuzita filmelor istorice sau pentru muzee, fiind cei care au realizat și replica sabiei lui Ștefan cel Mare și Sfînt prezentată anul trecut cu prilejul comemorării semimilenare a voievodului). Dar cei mai încîntați de manifestările din cetate au fost copiii care au avut parte de spectacole de teatru de păpuși ale Companiei „Lumiolar” (realizate profesional și interactiv cu micii spectatori de către Mihaela Lucia Olar, care a absolvit cu ani în urmă Liceul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava) și au putut să învețe, în cadrul unor ședințe de atelier, cum să confecționeze și cum să mînuiască păpușile tradiționale.
„Este păcat să nu se organizeze aici un festival sau o tabără medievală”
Directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu și
directorul Centrului cultural studențesc „Petre Țuțea, Mirel Remescu, s-au ținut de cuvînt și au organizat manifestările așa cum au promis, diversificînd oferta programului cu proiecții de filme istorice și cu atragerea în perimetrul cetății a meșteșugarilor-artizani și a artiștilor (Iosif Csukat prezenta, la intrarea pe pod, lucrările sale decorativ-plastice, graficianul Mihai Pînzaru PIM, pe ecusonul căruia scria „Pimus Interpares – zugrăvitor de chipuri”, și pictorul – țăran de la Comănești, Simion Iuga, le propuneau vizitatorilor portrete veridice sau caricaturale, iar tînărul student Cezar Iacuboaie, care sîmbătă dimineața a expus alături de membrii Asociației de Artă „Nicolae Tonitza” la Muzeul de Științele Naturii, și-a deschis șevaletul în cetate). Și la final, iată ce mi-a spus Camelia Găitan, coordonatorul „cavalerilor transilvăneni”, care a venit pentru prima oară la Suceava: „Cetatea de Scaun a Sucevei este o locație extraordinară. Noi, cînd am văzut-o, nici n-am mai fi vrut să plecăm de aici. Este păcat să nu se organizeze aici un festival sau o tabără medievală”. O opinie asupra căreia se cuvine să medităm pentru că vine din partea celor care au reprezentat Sibiul medieval la Tîrgul Internațional de Turism din București și participă la toate manifestările de gen. Iar noi, cei care-am fost și am văzut cum s-a desfășurat această ediție inaugurală din Cetatea de Scaun, considerăm că „testul” a fost trecut și nădăjduim că Suceava (care își va educa treptat publicul deturnîndu-l de la chermezele de iarmaroc oferindu-i activități culturale și de divertisment consistente) va avea resursele necesare organizării unei manifestări anuale de amploare.
