„Cetatea de Scaun a Sucevei – 620”

Sălile dedicate expozițiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava vor găzdui în curând expoziția intitulată „Cetatea de Scaun a Sucevei – 620”, organizată pentru a marca împlinirea celor 620 de ani de atestare documentară a localității și a Cetății Sucevei.
Manifestările dedicate acestui eveniment, care vor avea loc în intervalul 8 – 10 februarie a.c., vor debuta cu un simpozion științific și cu deschiderea acestei expoziții, care va cuprinde piese descoperite cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate de-a lungul anilor în Cetatea de Scaun și pe Câmpul Șanțurilor (piese din piatră – fragmente cu detalii de arhitectură, fragmente de vitralii, ceramică, sticlărie, unelte și arme), documente, fotografii, publicații referitoare la cetate.
Așa cum precizat arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, la simpozion vor participa arheologi, istorici și cercetători, „nume de marcă ale istoriografiei românești și specialiști în istoria arhitecturii militare din România”.
Alături de acad. Răzvan Theodorescu vor fi prezenți cercetătorii Mircea D. Matei, Ștefan Olteanu, Ștefan Gorovei, Stela Cheptea, Alexandru Rădulescu, Voica Maria Pușcașu, Dan G. Teodor și arhitecții Gheorghe Sion și Tudor Octavian Gheorghiu, majoritatea membri ai colectivului de cercetare și restaurare a Cetății de Scaun.
Piese care nu au mai fost expuse
În expoziția care va fi deschisă cu acest prilej vor fi prezentate publicului și o serie de piese care nu au mai fost expuse până acum.
Paraschiva Victoria Batariuc a dat ca exemplu un fragment textil de la o tunică descoperită în necropola de pe Câmpul Șanțurilor, piesă cunoscută doar în literatura de specialitate și care, deși se află încă în restaurare, va putea fi văzută, ca o raritate, într-una din vitrine.
Un segment aparte din expoziție va fi reprezentat de cahle (colecția de cahle a muzeului sucevean este una dintre cele mai mari din Europa, reunind peste 500 de cahle întregi și o mulțime de fragmente), cărămizi pavimentare și piese ceramice de fațadă.
„Protocolul nr. 1”
Între exponate se vor afla și câteva ghiulele mari, care nu sunt proiectile de tun, ci de balistă, probabil de la asediul din anul 1497, iar unul din documentele de interes pentru cercetătorii cetății sucevene va fi „Protocolul nr. 1”, încheiat la data de 23 iulie 1895 la „mănăstirea gr.or. din Suceava”, prin care „dl. Conservator și profesor Karl A. Romstorfer din Cernăuți”, împreună cu primarul Franz cavaler Des Loges, profesorii Simeon Florea Marian și Animpodist Dașchevici, ieromonahul Pancrațiou Sidorovici și Ilie Pantazi, au stabilit primele măsuri pentru începerea lucrărilor de cercetare în „Cetatea voevodală din Suceava”.