În sălile de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se deschide astăzi, la ora 14:00, precedând lucrările simpozionului cu aceeași temă care se va desfășura, începând cu ora 14,30, în sala de festivități a instituției muzeale sucevene, expoziția intitulată „Cetatea de Scaun a Sucevei – 620”.
Exponate cu încărcătură istorică și științifică
Manifestarea, așa cum subliniază coordonatoarea colectivului care a realizat expoziția, arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, etalează o serie de exponate „care nu au mai fost niciodată prezentate publicului”, piese „cu o încărcătură istorică și științifică extraordinară”.
Gama exponatelor este deosebit de diversă.
În prima sală, pot fi văzute imagini în frescă ale Cetății de Scaun a Sucevei, fotografii realizate la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX, documente referitoare la începutul lucrărilor de degajare a zidurilor de pământul și molozul adunat de-a lungul timpului (lucrări efectuate din inițiativa arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer între ani 1895-1904), publicații referitoare la Cetatea de Scaun.
Documente cu sigilii voievodale
Cea de-a doua sală de expoziție prezintă, în vitrine, mai multe documente de epocă (cum este cel cu sigiliul voievodal al lui Ștefan cel Mare, datat la 3 septembrie 1473, prin care voievodul dăruiește Mănăstirii Putna morile domnești din Târgul Siret, dar și documente ceva mai târzii, ca cel din data de 2 ianuarie 1637, prin care voievodul Vasile Lupu întărește Mănăstirii Humor satul Băișești), monede dintr-un tezaur descoperit pe Câmpul Șanțurilor (monede ale regilor Boemiei, sau piese monetare emise pentru Rusia de Vladislav de Opplen) precum și o monedă emisă de Petru I Mușat, achiziționată recent.
Ștanțe monetare
Sunt expuse totodată ștanțe monetare și fragmente imprimate de metal, dovezi ale existenței atelierului de monetărie care a funcționat în cetate în timpul domniilor lui Eustratie Dabija (1661-1666) și Alexandru Iliaș (1666-1668), atelier în care s-au bătut atât monede moldovenești, cât și replici (falsuri) ale celor emise de regele Suediei și ducele de Brandemburg.
În aceeași încăpere pot fi văzute două piese din piatră din ansamblul decorativ arhitectural al cetății, o balustradă (tip Bălinești), cu motiv decorativ în stil gotic, provenind probabil de la un pridvor, și o treaptă de jilț, foarte asemănătoare cu cea de la Castelul Huniazilor, „o dovadă a legăturilor existente cu meșterii pietrari transilvani”.
Dovezi ale relațiilor cu Orientul și Occidentul
În fine, în sala cea mare, în mijlocul căreia, într-o vitrină, se află o textilă arheologică descoperită într-un mormânt de pe Câmpul Șanțurilor, sunt expuse o serie de obiecte scoase la suprafață cu prilejul săpăturilor efectuate de Romstorfer: ceramică decorativă de fațadă (din sec. al XV-lea), plăci pavimentare cu decor grafitat, cahle de sobă (provenind atât din cetate, cât și din două locuințe descoperite pe Câmpul Șanțurilor), mai multe ghiulele din piatră și fontă, obiecte de folosință curentă (unelte din metal, sfeșnice, dar și lulele de lut care au aparținut oștenilor din cetate), fragmente de porțelan oriental (Iznyk) și sticlărie venețiană, care, așa cum precizează Paraschiva Victoria Batariuc „sunt dovezi ale relațiilor pe care le avea Moldova atât cu Orientul, cât și cu Occidentul” și faptul că la curtea voievodală a Moldovei nu era o „viață rustică”.
Vernisajul va avea loc în prezența unor specialiști de renume (academicieni, istorici, arheologi) care vor participa apoi la simpozionul aniversar.
Între documentele expuse mai pot fi văzute unul datat la 13 noiembrie 1487, prin care Ștefan cel Mare dăruiește Episcopiei Rădăuți trei sălașe de țigani, un document din data de 28 martie 1599, prin care Ieremia Movilă voievod întărește marelui vornic Nestor Ureche satul Dumbrăvița, sau cel din data de 1 iunie 1613, prin care Ștefan Tomșa dăruiește Mănăstirii Sf. Ilie o ocină în hotarul satului Șcheia.
