Proprietarii vor fi obligați să aibă, de vineri 19 iulie, certificatul de performanță energetică a clădirilor atunci când vor vinde sau închiria un apartament sau o casă, contractele încheiate în lipsa acestuia putând fi anulate.
Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă prin Legea 159/2013 pentru modificarea și completarea Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Actul normativ a fost publicat în 20 mai în Monitorul Oficial și va intra în vigoare vineri, 19 iulie.
Potrivit noilor reguli, proprietarul sau administratorul unei clădiri sau unități de clădire (apartament) va fi obligat să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoștință despre performanța energetică a clădirii.
Totodată, în anunțurile de vânzare sau închiriere, proprietarul ori administratorul clădirii sau apartamentului va da și informații din certificatul energetic.
La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărătorului certificatul energetic în original.
Contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere încheiate în lipsa certificatului energetic sunt supuse nulității relative și pot fi atacate în justiție de către părțiile care au încheiat documentul sau de către terți.
De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic.
Clădirile care trebuie să aibă certificat energetic
Certificatul de performanță energetică este întocmit pentru clădirile care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore.
Documentul este necesar pentru locuințe unifamiliale, blocuri de locuințe, birouri, clădiri ale instituțiilor de învățământ, spitale, hoteluri și restaurante, săli de sport, clădiri pentru servicii de comerț sau alte tipuri de clădiri consumatoare de energie, clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care prestează servicii publice.
Certificatul nu este necesar pentru clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, deoarece acestora, daca li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.
De asemenea, documentul nu este necesar pentru clădiri folosite ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios, pentru clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie, pentru clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an, pentru clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 de metri pătrați.
În certificatul de performanță energetică a clădirii sunt cuprinse date privind consumul de energie al unei clădiri sau al unei unități de clădire.
Performanța energetică a clădirii se exprimă printr-o notă, de la 1 la 100, care este cu atât mai mare cu cât clădirea are o eficiență energetică mai ridicată.
Totodată, performanța energetică se exprimă prin încadrarea într-una din cele șapte clase, de la clasa A caracterizată prin consumul cel mai scăzut de energie, respectiv un consum de până la 125 de kWh/mp/an, până la clasa G corespunzătoare celui mai ridicat consum, respectiv de peste 820 kWh/mp/an.
Certificatul de eficiență energetică este valabil 10 ani de la data eliberării, cu excepția situației în care, pentru clădirea sau unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră, care modifică consumurile energetice ale acesteia.
Noua lege impune și obligativitatea afișării certificatelor la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice ori a instituțiilor care prestează servicii publice, cu o suprafață utilă de peste 500 de metri pătrați. Începând din 9 iulie 2015, obligativitatea se va aplica și clădirilor de acest tip cu o suprafață utilă de peste 250 de metri pătrați.
Totodată, noua lege impune obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât și în cazul renovării majore a clădirilor existente.
Investitorii și proiectanții vor trebui să ia toate măsurile ca, începând din 31 decembrie 2020, clădirile noi să aibă consum de energie aproape egal cu zero.
Pașii pe care trebuie să îi urmeze proprietarul unei clădiri pentru obținerea unui certificat de performanță energetică
Certificatul de performanță energetică se elaborează și se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului, proprietarului sau administratorului clădirii ori unității de clădire.
Auditorul energetic are dreptul, în baza atestatului de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să realizeze auditul energetic pentru clădiri sau unități de clădire, să întocmească certificatul de performanță energetică și raportul de audit energetic. Acesta își poate desfășoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unei persoane juridice.
Până la data de 8 iulie 2013 au fost atestați 1.387 de auditori energetici, potrivit site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cei mai mulți auditori energetici au fost atestați în București (403) și județele Timiș (128), Iași (65), Cluj (56), Constanța (57), Brașov (53), Dolj și Bihor (câte 40).
În județul Alba au fost atestați, până în 8 iulie, 15 auditori energetici, în Arad – 39, Argeș – 23, Bacău – 23, Bistrița-Năsăud – 11, Botoșani – opt, Brăila – 22, Buzău – cinci, Călărași – șase, Caraș-Severin – 16, Covasna – opt, Dâmbovița – zece, Galați – 35, Giurgiu – șase, Gorj – 24, Harghita – șapte, Hunedoara – 33, Ialomița – trei, Ilfov – 12, Maramureș – 15, Mehedinți – 13, Mureș – 22, Neamț – 22, Olt – 11, Prahova – 39, Sălaj – șase, Satu Mare – 19, Sibiu – 21, Suceava – 27, Teleorman – nouă, Tulcea – cinci, Vâlcea – 13, Vaslui – nouă și în Vrancea – opt.
Solicitantul trebuie să se adreseze unui auditor energetic atestat și să încheie un contract de prestări servicii cu acesta.
Proprietarul sau administratorul trebuie să dețină și să pună la dispoziția auditorului energetic planurile clădirii sau apartamentului, din Fișa de cadastru OCPI sau din contractul de vânzare-cumpărare, precum și informații legate de istoricul clădirii, inclusiv modificări de spațiu, de funcțiune și reparațiile.
Auditorul energetic va trebui să strângă la dosar următoarele documente: planul general de încadrare în zonă al imobilului (scara 1:2000), cu precizarea punctelor cardinale; planuri de arhitectură – fațade și secțiuni pentru subsol, parter, etajul curent, ultimul etaj, terasă; planuri cu secțiuni longitudinale și transversale; planuri pentru instalațiile de încălzire și apă caldă de consum; releveu apartament (scara 1:100); detalii constructive pentru pereți, planșeu peste subsol, planșeul de sub mansardă sau terasă; fișa tehnică pentru centrala termică, calorifere și tâmplăria termoizolantă, dacă acestea au înlocuit recent dotările originale ale imobilului; facturi de apă caldă, apă rece, energie termică sau de combustibil pentru centrala termică a clădirii.
Raluca Alexandra Căzănescu, membru fondator al Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), spune că întocmirea unui certificat de performanță energetică pentru un apartament durează minim trei zile, dar pentru o casă poate dura mai mult, impunându-se evaluări suplimentare.
În funcție de ce documente poate proprietarul să pună la dispoziția auditorului, durata de realizare poate fi mai mare sau mică și se poate negocia și tariful. Dacă proprietarul nu are toate documentele, auditorul poate completa dosarul contra cost.
Tariful se calculează după o formulă ce include un cost unitar pentru pregătirea lucrării și documentare, tariful unitar al lucrării (euro/ metru pătrat), aria desfășurată construită a clădirii și cinci coeficienți – de locație, de documentație, de complexitate, de instrumentare și de refolosire, potrivit AAECR.
Conform Organizației Profesionale a Specialiștilor în Energetica Clădirilor, apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute vor fi mai căutate datorită costurilor la întreținere mai mici. În cazul în care cererea pentru apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute este mai ridicată, ar putea să fie înregistrată o creștere ușoară a chiriilor acestui tip de apartamente, dar și o scădere a nivelului chiriilor la apartamentele cu consumuri energetice mai ridicate, care ar trebui să compenseze astfel cheltuielile suplimentare.
Elaborarea certificatului presupune evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcției și instalații aferente (încălzire, preparare sau furnizare a apei calde de consum, ventilare și climatizare, iluminat artificial); încadrarea în clase de performanță energetică și de mediu a clădirii; notarea din punct de vedere energetic a clădirii; întocmirea Certificatului de Performanță Energetică și inserarea recomandărilor referitoare la modalitățile de creștere a eficienței în utilizarea energiei.
Controlul certificatelor de performanță energetică
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) va controla certificatele de performanță energetică, rapoartele de audit energetic și cele de inspecție a sistemului de încălzire sau climatizare.
Inspectorii vor verifica afișarea certificatului la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice, precum și la clădirile instituțiilor care prestează servicii publice. De asemenea, inspectorii vor verifica, prin sondaj, certificatele și a rapoartele de audit energetic, precum și rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și climatizare.
Obligativitatea certificatului energetic trebuia să intre în vigoare încă de la începutul anului 2010, dar a fost amânată de mai multe ori, după ce notarii au susținut că măsura va majora prețul caselor vechi cu 5 – 10 la sută și va bloca tranzacțiile, iar Guvernul a apreciat că procedurile de aplicare a noului sistem nu sunt suficient de clare și că numărul de auditori energetici este insuficient.
Noile prevederi privind performanța energetică a clădirilor au fost aprobate de Guvern în 18 aprilie, fiind astfel transpuse în legislația națională modificările și completările aduse de Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor.
