„Răsboaie în care a fost implicată Bucovina. În răsboiul ruso-turcesc (de la 1787, până la pacea de la Șistova, 1791, respectiv, până la pacea din Iași, 1792), ca urmare al celui din 1768, a luat parte și Austria.
Generalul austriac, trecând peste Sniatin și Cernăuți, în Moldova, ocupă Iașii și, luând pe Principele Moldovei, Ipsilanti, prins, îl duse la Cernăuți și-l trată nu ca pe un neprieten, ci ca pe un prieten.
Din Austria, trecu Ipsilanti în Muntenia, unde deveni, a doua oară, domnitor (1796-1797), plătind Turcilor, pentru această grație, un „torent” de bani.
Împărați, în Cernăuți. Frantz și soția sa (1817); Frantz și Alexandru, împăratul Moscalilor (Octombrie 1823, prin mai multe zile), adunați în congres. Obiectul disputei „Congresului Principilor” era țara Neapole și revoluția din Spania. Cu această ocazie, vizită Alexandru și mănăstirea Horecea.
Frantz Iosif I (Octombrie 1851). La masa împărătească luară parte și 4 miniștri moldovenești. Ei veniră să salute pe împăratul și fură decorați, la această ocazie, cu Ordinul Coroanei de Fier.
Frantz Iosif I (a doua oară, în 1855) și a treia oară (în 1881).
Episcopi în Cernăuți. Cel romano-catolic, din Lemberg, vizitează Bucovina mai în fiecare an. În anul acesta (1899), a avut Cernăuțul ocazie de a serba o festivitate deosebită.
Joi, în 14/26 Ianuarie din anul acesta, a sosit la Cernăuți P.S. Sa Dr. Nicodim Milas, episcopul sufragan sârbesc al Dalmației și Istriei, cu reședința în Zara.
A venit, petrecut de protosincelul său, rectorul seminarial Calic, și și de un acolut. A fost întâmpinat, la tren, la orele 1 și jumătate, de vicarul general al archidiecesei noastre, Dr. Vladimir de Repta, de prof. universitar Eusebie Popovici etc.
A venit la Cernăuți ca să ieie parte la actul sfințirii vicarului general, Dr. de Repta, în episcop al Rădăuților. Aceasta s-a întâmplat așa:
Sâmbătă, în 16/28 Ianuarie 1899, la orele 3 după-masă, au început ceremoniile liturgice antemergătoare, și anume, mai întâi, vecernia (vesperina) mică, în capela reședinței. Celebrată a fost vecernia aceasta de părintele arhimandrit Miron Calinescu, în prezența unui public numeros, în frunte cu cei doi principi bisericești, metropolitul Arcadie și episcopul Nicodim, și cu candidatul de chirotonire, Dr. de Repta.
Ceva neobicinuit era că, după finirea vecerniei, s-au așezat cei doi episcopi la o masă din mijlocul bisericii și au făcut așa-numita „agape”, dimpreună cu candidatul la chirotonire, adică au gustat toți din pocalele iubirii frățești, ceva din vin.
Seara, la orele 7, a început, în biserica catedrală, vecernia cea mare cu priveghere, serbată de însuși candidatul la chirotonisire, Dr. de Repta, asistat de 6 preoți și 2 diaconi. Public era numeros. Spre finea vecerniei, s-a făcut litie. La binecuvântarea pâinii, vinului, grâului și a untului de lemn, P.S. Sa Dr. Nicodim, episcopul, s-a îmbrăcat în haine arhierești și a împlinit actul binecuvântării.
În ziua chirotonisirii, Duminică, demineață tare, în zori de zi, se grăbeau credincioșii către catedrală, ca să poată intra, căci se știa înainte că tare mulți nu vor încăpea în biserică. Într-adevăr, dacă a fost, cândva, vreo festivitate măreață în această țară, sigur că festivitatea chirotonisirii noului episcop a fost impozantă și neîntrecută. Pe lângă pontificanții arhierei, au celebrat încă candidatul la chirotonire, 12 preoți și 4 diaconi.
Cântările liturgice le-a executat Societatea Filarmonică „Armonia”.
Îndată, la începutul liturgiei, a depus candidatul de chirotonire, Dr. de Repta, mărturisirea credinței și promisiunile solemne în fața celor doi membri ai Sinodului, în fața metropolitului Arcadie și a episcopului Nicodim, și a imensului public participant.
După cântarea „Câți în Christos v-ați botezat”, a urmat chirotonisirea. La finea liturgiei, a isbucnit publicul în strigăte puternice: „Să trăiască!”.
După liturgie, a urmat instalarea noului episcop. Cu ocasia instalării sale, a ținut P.S.S. dl episcop Dr. Vladimir o cuvântare magistrală, tratând despre adevărul că biserica nu împiedică progresul cultural al credincioșilor ei.
Seara, la 6 ore, s-a dat un dineu festiv, la metropolitul, iar Luni, seara, la episcopul Rădăuților. La acest din urmă au luat parte cam 300 de persoane.
Dr. Nicodim Milaș a plecat, cu trenul, Miercuri, în 20 Ianuarie (1 Februarie), la Zara.
Populația Cernăuțului. În 1787, numărul caselor era de 414. Atunci s-au măsurat, în târg, prima dată, locurile și s-au numărat casele (Cernăuțul avea, în 1774, 278 de familii, în 1779, 406, în 1780, 325).
Casele au început a se zidi din material mai solid, din cărămidă și piatră. Lucrul mergea cu spor, căci casele de piatră erau libere de birul statului, prin 30 de ani, și de birul târgului, prin 10 ani.
Și comuna-târgul aducea multe jertfe, în scopul mărirei lui, cumpărând de la proprietari loc de zidit și case.
Fruntașii târgului erau Imbold, Teodor Herescul, boierii Iuon Calmuțchi, Basil Strișca, Basil Potlog, Basil Paladi, Tadeus Turcul, un protopop, cu vreo câțiva preoți și 2 diaconi.
Cei mai mulți boieri trăiau la curtea din Iași.”[1]
[1] Patria, Anul III, Nr. 291, Nr. 292, Nr. 293, Nr. 294, 295, 297, 299, 301, 304, 306, începând cu ziua de 30 Iunie / 12 Iulie 1899