Călătorii

Cernăuți, orașul în care fumatul pe stradă este pedepsit



Scrumieră amplasată în loc special amenajat pentru fumat
Scrumieră amplasată în loc special amenajat pentru fumat

Impresionant prin farmecul clădirilor vechi păstrate în toată zona centrală, orașul Cernăuți din Ucraina are și alte caracteristici cu care uimește vizitatorul. Astfel, în fosta capitală a Bucovinei nu vezi oameni care să fumeze pe stradă, și asta nu neapărat pentru că cernăuțenii au mai multă grijă de sănătatea lor, ci pentru că de la începutul anului trecut a intrat în vigoare o lege care sancționează drastic fumatul în locurile publice. Iar „locul public” include, în legislația ucraineană, și scările din fața caselor, zonele destinate copiilor și învățământului, stațiile mijloacelor de transport în comun, spațiile pentru activități sportive și culturale, lifturile, pasajele subterane, cabinele telefonice, zonele aferente instituțiilor publice de orice fel, restaurante, birouri etc., ceea ce face ca practic pe stradă să nu se poată fuma decât la scrumierele special amenajate. Încălcarea acestei legi se pedepsește cu amendă de la 51 la 340 de grivne (1 euro valorează 11 grivne). Proprietarii de cafenele și restaurante trebuie să aibă și mai multă grijă, deoarece sunt pasibili de o amendă de 10.000 de grivne și doar dacă sunt prezente scrumiere pe mesele din restaurant. În cafenelele în care este permis fumatul – destul de greu de găsit, de altfel, proprietarul este obligat să afișeze la locuri vizibile postere cu riscurile implicate de fumat. În caz contrar, amenda este de 3.400 de grivne!
Inedită este în Cernăuți și catedrala ortodoxă din centrul orașului, vopsită într-o nuanță de roz violent care atrage privirile de la mare distanță. Construcția acestei biserici a început în 1843 și a durat până în 1852. Din 1854 și până în 1856, autoritățile imperiale au utilizat catedrala ortodoxă abia finalizată ca depozit de alimente pentru armată.
Zidurile, pictura și decorațiunile universității construite acum 150 de ani sunt intacte
Renovată și pictată între anii 1893-1896 de pictorul bisericesc vienez Karl Jobst, restaurată și repictată în 1936, după al Doilea Război Mondial catedrala ortodoxă a fost desființată de bolșevici, fiind utilizată fie ca depozit de mărfuri, fie ca spațiu expozițional pentru realizările socialismului sau pentru tablouri ale “realismului socialist”. În 1991 a trecut sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Un alt obiectiv care nu trebuie ratat în Cernăuți este universitatea, construită în 1864 ca reședință a Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei și Dalmației. Cu o curte interioară imensă, cu grădina franțuzească și cea englezească și cu clădirile construite din cărămidă roșiatică, clădirea devenită universitate în 1875 prin hotărârea împăratului Franz Joseph este plină de surprize și în interior. Zidurile, pictura și decorațiunile sunt în proporție covârșitoare cele originale și nu au nici o fisură, în ciuda faptului că nu au suferit nici un proces de restaurare. Din loc în loc, în pereți sunt nișele folosite de primii studenți pentru ștergerea pantofilor, funcționale și astăzi. La etaj sunt sala de marmură și sala albastră, refăcute după un incendiu care le-a mistuit, și sala roșie cu imense oglinzi venețiene, păstrată intactă.
La parterul universității, vizitatorul dă cu ochii de mai multe statui ale unei femei fără cap. Statuile sunt creația unor sculptori din mai multe țări, care au participat la un proiect de reprezentare a Austriei. Punctul de plecare a fost o statuie existentă cândva în centrul Cernăuților, a împărătesei Elisabeta, mai cunoscută drept Sissi. În zbuciumata istorie a orașului, la un moment dat statuia originală a dispărut și a fost găsită mai târziu, dar fără cap. Cea mai neobișnuită dintre statuile actuale, toate cu numele „Austria”, are capul complet ascuns sub burka specifică femeilor musulmane.
În altarul bisericii a fost laborator
Tot din universitate face parte și clădirea bisericii, care în perioada sovietică a funcționat ca birou pentru un calculator Minsk. În altar a fost laborator, iar ușile împărătești ale altarului au fost pe post de uși de birou și cu toate acestea clădirea arată exact ca atunci când a fost construită.
Universitatea din Cernăuți a purtat, inițial, numele lui Franz Joseph, iar limba de bază era germana, existând și departamente pentru limbile română și ucraineană. După 1918, Universitatea din Cernăuți a primit numele lui Carol I, fiind una dintre universitățile cele mai importante ale României Mari. Odată cu trecerea sub stăpânire sovietică, Mitropolia Bucovinei a fost desființată, iar întregul edificiu a revenit universității. Din 1989, instituția de învățământ superior poartă numele lui Iuri Fedkovici, un scriitor ucrainean din secolul al XIX-lea, originar din Bucovina.


Statuia „Austria” cu burka
Statuia „Austria” cu burka
Biserica roz
Biserica roz
Scrumieră amplasată în loc special amenajat pentru fumat
Scrumieră amplasată în loc special amenajat pentru fumat


Recomandări

Slujbă de pomenire pentru arhim. Grigorie Halciuc, cel mai longeviv stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

Slujbă de pomenire pentru arhim. Grigorie Halciuc, cel mai longeviv stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”
Slujbă de pomenire pentru arhim. Grigorie Halciuc, cel mai longeviv stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri

A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri
A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri