Cererea României pentru îmbunătățirea ratingului suveran are susținerea investitorilor și analiștilor de la Londra la Los Angeles, motivată de progresele fiscale și acordul țării cu FMI, potrivit Bloomberg.
România încearcă să scape de ratingul de țară din categoria „junk” (nerecomandat investitorilor) din partea Standard & Poor’s (S&P), nivel la care a fost menținut de agenția de evaluare financiară începând din 2008.
Progresele fiscale și sprijinul reprezentat de acordul cu FMI garanteză un rating mai ridicat, potrivit șefului Templeton Emerging Markets, Mark Mobius, precum și unor investitori și analiști de la TCW Groupi, Nomura Holdings și Capital Economics.
„Cu siguranță cred că este timpul să revizuiască pozitiv. Îmi plac activele (din România, n.r.) de ceva vreme și consider că se află pe un trend de îmbunătățire”, a declarat Blaise Antin, de la fondul american de investiții TCW, unde participă la administrarea de active în valoare de 10,5 miliarde de dolari de pe piețele emergente.
Moody’s este singura dintre marile agenții de rating care a menținut România în categoria țărilor cu rating recomandat pentru investiții în perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ „Baa3”, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. Fitch acordă României calificativul „BBB-„, ultima treaptă deasupra „junk”, cu perspectivă stabilă, în timp ce S&P evaluează România la „BB+”, cel mai ridicat nivel din „junk”, cu perspectivă stabilă.
„Există o posibilitate bună pentru o îmbunătățire a ratingului, dacă sunt implementate reformele promise de Guvern”, a spus Mobius.
Modificările ratingurilor nu sunt urmate întotdeauna de investitori, notează Bloomberg. Costurile de împrumut ale Franței și Statelor Unite au scăzut imediat după ce au pierdut ratingul maxim posibil, „AAA”, semnal că revizuirile practicate de agenții ar putea avea un impact redus asupra costurilor de împrumut.
În aproape jumătate din cazuri, costurile de împrumut ale unei țări scad când deciziile agențiilor de rating sugerează că ar trebui să crească sau cresc atunci când ar trebui să scadă, arată date din ultimii 38 de ani, analizate de Bloomberg.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, marți, că România merită un rating suveran mai bun.
„După opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de țară. Eu cred că ratingul de țară pentru România în noile condiții de stabilitate fiscală trebuie îmbunătățit”, a afirmat Vosganian la o conferință pe tema reindustrializării României.
România a implementat în 2010 unul dintre cele mai dure programe de măsuri de austeritate din UE, prin tăierea salariilor angajaților statului și majorarea TVA, iar Guvernul a încheiat două acorduri cu FMI și a reușit să coboare deficituil bugetar de la 7,2% în 2009 la 2,5%.
Odată cu stabilizarea fiscală, riscul de credit al României s-a redus. Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei Guvernului pe cinci ani a coborât la 1,9% la sfârșituil lunii ianuarie, minimul începând din 2008. În prezent, costul riscului se situează la 2,37%.
La declinul costurilor de împrumut a contribuit și includerea obligațiunilor României, în martie, în indici ai grupurilor bancare JPMorgan Chase și Barclays pentru datoria statelor emergente. Leul s-a apreciat cu 0,6% în acest an față de euro, cea mai bună evoluție din Europa de Est, arată datele Bloomberg.
Pentru a consolida în continuare încrederea în economia României, Guvernul negociază un nou acord cu FMI pentru a înlocui actuala înțelegere de 5 miliarde de euro, care expiră în iunie și a fost tratată de autorități ca preventivă.
O plasă de siguranță de la FMI ar fi pozitivă pentru ratingul României, a declarat Matteo Napolitano, analist la Fitch. Agenția are programată o evaluare a calificativului României până la sfârșitul lunii iunie.
Disponibilitatea ajutorului financiar „și condițiile pe care le va include acordul” ar face posibilă o îmbunătățire a ratinguilui, a afirmat Peter Attard Montalto, economist la Nomura Londra.
„Principalele obstacole pentru o revizuire în urcare sunt economia slabă, sistemul bancar fragil și perpetuarea incertitudinilor politice”, a declarat Neil Shearing, economist la Capital Economics.
Economia țării va crește în acest an cu 1,6%, iar deficitului bugetar va coborî probabil la 2,4% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
