Foioasele folosesc un mecanism celular elaborat, ce provoacă, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sunt adevărate „celule solare”, dar iarna devin inutile, potrivit unui studiu publicat în Science și preluat de telegraph.co.uk.
Fiecare frunză are un strat special numit de cercetători „zona de extirpare”. Când sosește toamna, celulele din acest strat încep să se umfle, încetinind transportul substanțelor nutritive primite de la trunchi, până când această zonă este izolată total printr-o linie de demarcație, unde frunza se va desprinde de creangă. Un strat protector „vindecă” rana, prevenind evaporarea apei și împiedicând intrarea gândacilor, arată noul studiu, realizat de cercetătorii de la Imperial College din Londra, autorii studiului.
Descoperirea urmează unui alt studiu care explică cum se formează culorile frunzișului toamna. Se pare că frunzele devin galbene odată ce pierd clorofila, care generează energie, dar noua culoare atrage gândacii, așa că anumite specii de arbori produc un pigment roșu pentru a se proteja de insecte.
„Dacă riscul de atac din partea insectelor este mare, provocând copacului pierderi mai mari decât cele de producere a pigmentului roșu, toamna, arborele va avea mai multe beneficii dacă își „înroșește” frunzișul. Dacă acest risc este mic, copacul poate rămâne galben”, a spus profesorul Thomas Döring, unul dintre autorii studiului.
Înțelegerea „procesului de extirpare”, prin care arborii și florile înlătură frunzele și petalele, poate avea aplicații în dezvoltarea de noi specii, prin inversarea acestui mecanism – cum ar fi bradul de Crăciun care nu-și pierde acele.
Savanții au descoperit că mecanismul celular natural care provoacă înlăturarea frunzișului în lunile reci este determinat genetic.
