Cercetătorii de la Institutul „Victor Babeș”au descoperit întâmplător, în timp ce făceau studii ale celulelor din intestin, prezența unor celule care împreună cu cele stem ar putea reface mușchiul inimii afectat de infarct, a declarat, ieri, președintele Academiei de Științe Medicale.
„Studiam de aproape mai mulți ani mucoasa gastrică și intestinală cu ajutorul unui microscop. În timpul studiilor am văzut în pancreas că învelișul celulelor stem și niște prelungiri nu sunt doar celulele stem, ci altceva. Atunci am descoperit celulele telocite. Grupul nostru a studiat prezența telocitelor atât în organe cavitare (inimă, tub digestiv, plămân, uter, trompă uterină), cât și necavitare (pancreas, glandă mamară, placentă) și în învelișul organelor (pleură, pericard, peritoneu). Una dintre cele mai interesante descoperiri este legată de prezența și rolul telocitelor în reparația cardiacă după infarct miocardic, implicarea acestora fiind de maximă importanță, în condițiile în care în România mortalitatea prin boli cardiovascvulare este pe locul întâi în Europa”, a declarat președintele Academiei de Științe Medicale (ASM), academician Laurențiu Popescu.
El a mai spus că, din studiile pe care le-au făcut în Institut, utilizarea celulelor stem ar putea fi mult mai eficientă în asociere cu telocitele.
„Dacă vom reuși să le izolăm, să le multiplicăm împreună cu celulele stem, le vom putea utiliza eficient pentru tratarea infarctului miocardic”, a adăugat profesorul Laurențiu Popescu.
Analizând aceste celule, cercetătorii au ajuns la o concluzie foarte importantă, și anume că atât inima, cât și creierul au puterea de regenerare.
’Până acum vorbeam despre capacitatea ficatului de a se regenera. Acum am văzut că, până la 25 de ani, inima oamenilor se poate regenera cam unu la sută pe an, iar la vârstnici cam 0,5 la sută pe an. Telocitele și celulele stem pot ajuta la regenerarea cordului, a creierului în urma unor leziuni „, a spus șeful laboratorului de microscopie electronică, cercetătorul medic Mihaela Gherghiceanu.
Președintele Academiei de Științe Medicale a mai spus că este îmbucurător faptul că prezența telocitelor a fost confirmată, independent, prin metode diferite, de către grupuri din Italia, Germania, Marea Britanie și China.
„Atunci când apare o confirmare a rezultatelor tale, te poți gândi la o posibilă coincidență, dar atunci când două, trei și chiar patru grupuri independente obțin rezultate similare prin metode diferite, putem afirma că ne aflăm în fața unei certitudini. Tot cu acest prilej vor fi prezentate și telocitele (descoperire a cercetătorilor români recunoscută la nivel mondial), niște celule mici ca dimensiuni, dar cu niște prelungiri enorme ca lungime și care există practic în fiecare organism, cu ajutorul cărora se poate realiza o mai bună reparare cardiacă, mai ales că infarctul miocardic este în topul cazurilor de deces”, a mai spus Laurențiu Popescu.
Telocitele sunt niște celule cu corp mic, dar cu prelungiri extrem de lungi (asemănătoare prelungirilor neuronilor), prezente în aproape toate organele corpului. Ele nu pot fi văzute la microscopul obișnuit, întrucât prelungirile sunt sub limita de detecție a acestuia, iar la microscopul electronic au fost vizualizate cu siguranță fragmente de telopode, dar au fost ignorate ori trecute cu vederea.
Denumite inițial celule interstițiale „Cajal-like”, datorită unor asemănări cu celulele interstițiale Cajal din tubul digestiv, responsabile de mișcările acestuia, studiul detaliat al caracteristicilor telocitelor a arătat deosebiri clare față de celulele Cajal și a impus adoptarea acestui nou termen.
Rolul telocitelor este acela de tele-coordonare, la distanță, prin intermediul prelungirilor lor extrem de lungi și subțiri (telopode), a altor tipuri celulare, de stabilire de contacte de tip „sinapse stromale” cu acestea și de comunicare prin intermediul unor structuri microveziculare – exozomi, au explicat cercetătorii.
