Un grup de cercetători din învățământul agricol a pichetat, marți, sediul Parlamentului, cerând aprobarea legii cercetării agricole, dar și ca retrocedările din domeniu să se facă pe baza unor acte doveditoare, nu prin compensație.
Membrii Uniunii Sindicatelor din Cercetare și Învățământ Agricol și Silvic (USCIAS) au decis să picheteze sediul Legislativului pentru că la Comisia de Învățământ din Camera Deputaților s-a dezbătut, marți, Legea cercetării agricole.
Președintele USCIAS, Aurel Mihai, a declarat că sindicaliștii cer ca în această lege să fie prevăzută reorganizarea sistemului, finanțarea acestuia de la bugetul de stat, în prezent fiind folosite fonduri proprii pentru cercetarea agricolă.
Totodată, protestatarii cer ca retrocedările terenurilor aflate în administrarea cercetării agricole să fie făcute pe baza unor acte doveditoare.
„Tot mai multe terenuri aflate în administrarea cercetării agricole sunt retrocedate abuziv, nemulțumirea fiind generată în special de retrocedările prin compensare, prin care se dă drept de proprietate, pe terenurile stațiunilor de cercetare, unor persoane care au avut proprietăți în alte zone”, a precizat Aurel Mihai.
Potrivit președintelui USCIAS, la începutul anului 2007, cercetarea științifică agricolă avea o suprafață de 59.000 de hectare, repartizată în 65 de unități. În prezent, la același număr de unități, mai dispune de aproximativ 35.000 de hectare, restul fiind retrocedate, în majoritate, fără ca unitățile să vadă documentele solicitanților și să poată să se asigure că lucrurile sunt corecte, a adăugat Aurel Mihai.
Reprezentații USCIAS au pichetat, pe 18 martie, prefecturile din Arad, Iași, Neamț, Mureș, Buzău, Dolj și Ilfov.
Secretarul general al Academiei de Științe Agricole și Silvice, Gheorghe Sin, preciza, în urmă cu o lună, că reducerea suprafeței terenurilor destinate cercetării reduce și potențialul de producere de sămânță din soiuri și hibrizi.
Acesta susținea că legea privind retrocedările este adesea încălcată prin faptul că nu se respectă prevederea potrivit căreia ar trebui să se apeleze la suprafețele din domeniul public al statului abia după epuizarea tuturor posibilităților.
„Încă mai sunt rezerve înainte de a se apela la terenurile pentru cercetare. De regulă, aceste terenuri sunt la marginea orașelor și sunt tentante, iar interesele sunt mari”, susținea Gheorghe Sin.
Potrivit reprezentanților USCIAS, cea mai gravă situație de până acum s-a înregistrat la Stațiunea de cercetare pomicolă Băneasa, unde a fost distrusă colecția națională de soiuri de cais și piersic, valoarea pierderilor materialului biologic distrus fiind de 1.247.000 de euro.
Directorul Stațiunii de cercetare pomicolă Băneasa, Daniela Bărbulescu, preciza că, până în 2002, instituția pe care o reprezintă avea în administrare 430 hectare de teren, întreaga suprafață fiind cultivată cu specii pomicole, unele unicat. Problemele au început să apară odată cu preluarea acestor terenuri de către Agenția Domeniului Statului (ADS).
Bărbulescu susținea că, din documentele înregistrate la Primăria Sectorului 1, în administrarea stațiunii ar mai fi acum 26,81 de hectare, iar potrivit documentelor de la Agenția Domeniului Statului, 28,7615 hectare, restul fiind retrocedate.
„Agenții imobiliari văd pe aceste terenuri doar cartiere de vile și astfel apar fenomene barbare. Se intră cu buldozerul și se distrug colecțiile naționale fără să existe urmări legale”, declara Daniela Bărbulescu.
O problemă la fel de gravă a fost semnalată la Institutul de la Fundulea, unde, deși s-au crate soiuri valoroase, prefectul de Călărași ar fi dispus luarea a 2.000 de hectare pentru a fi retrocedate unor persoane care nu au avut niciodată proprietăți acolo. În aceste condiții, suprafața de teren administrată de Institutul de la Fundulea a ajuns la sub 2.000 de hectare, deși inițial a fost de 5.000 de hectare, potrivit lui Gheorghe Sin.
Reprezentanții USCIAS susțin că au semnalat aceste probleme atât ministerelor responsabile, cât și prefecturilor, însă până acum nu s-a luat nicio măsură. Mai mult, ei reclamă faptul că prin nepromovarea proiectului de Lege privind restructurarea cercetării agricole, aflat în Camera Deputaților, este favorizat „jaful” ce are loc prin deposedarea de teren a unităților de cercetare.
