UNESCO a decis, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfășoară la Paris, în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii românești de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.
Potrivit site-ului UNESCO, confecționarea ceramicii de Horezu este „un meșteșug tradițional unic”, practicat atât de bărbați, cât și de femei din partea de nord a județului Vâlcea, procesul de fabricație fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, „bărbații sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curățat, porționat și udat, frământat, tescuit și amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecționate celebrele vase roșiatice de Horezu. (…) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifice, cu care desenează modele tradiționale. Îndemânarea și talentul de a combina formele și culorile definesc personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii și variază de la maro închis, roșu, verde și albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.
În urma discuțiilor de joi, reprezentanții Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de Horezu întrunește calitățile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial. Astfel, potrivit UNESCO, „tehnicile, arta și cunoștințele asociate ceramicii de Horezu sunt markeri simbolici pentru identitatea comunității din Horezu și Olari; înscrierea meșteșugului ceramicii de Horezu în lista reprezentativă a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alți meșteșugari din alte zone în scopul promovării respectului pentru diversitate culturală și creativitate umană; măsurile propuse pentru creșterea promovării, cercetării și transmiterii meșteșugului demonstrează angajamentul diferitelor asociații de meșteșugari și autorități locale pentru păstrarea acestei competențe; olarii din Horezu și autoritățile locale participante la procesul de nominalizare și-au dat acordul pentru o informare gratuită, prioritară și completă în vederea înscrierii acestui element în patrimoniul UNESCO; meșteșugul ceramicii de Horezu este inclus în moștenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naționale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce îl promovează și îl practică au oferit informații pe toată durata pregătirilor”.
Cea de-a șaptea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanității a debutat luni și se va încheia vineri, la Paris. Pentru această sesiune au fost primite 8 candidaturi pentru înscrierea pe lista patrimoniului imaterial în pericol și 36 de candidaturi pentru lista patrimoniului imaterial.
Anul acesta au mai fost înscrise în lista patrimoniului imaterial UNESCO, printre altele, ritualurile și meșteșugurile asociate nunții tradiționale a populației Tlemcen din Algeria, Schemenlaufen, carnavalul din Imst, Austria, meșteșugurile și arta de a cânta la instrumentul muzical Tar, din Azerbaidjan, Ichapekene Piesta, festivalul din San Ignacio de Moxos (Bolivia), Frevo, formă de divertisment specifică unui carnaval din Recife, ritualurile Qālišuyān din Mašhad-e Ardehāl din Kāšān (Iran), festivalul cireșelor din Sefrou (Maroc).
Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitații UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenții pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de țări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitățiii UNESCO cu ritualul călușului, inclus în 2008 (după ce fusese propus în 2005), și cu doina, inclusă în 2009.
România a trimis în primăvara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista patrimoniului imaterial, Colindatul în ceată bărbătească (propunere comună cu Republica Moldova) și pelerinajele de la Mănăstirea Moisei (Maramureș) și Șumuleu Ciuc (Harghita). De asemenea, reprezentanții Ministerului Culturii au declarat pentru MEDIAFAX, în iunie, că s-a început lucrul la dosarul pentru propunerea jocului tradițional românesc oină, care ar urma să fie trimis până la sfârșitul lunii martie anul viitor la UNESCO și ar putea fi luată în considerare la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din 2014. România participă și la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbătorile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) și Hıdırellez (sărbătoare musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte țări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova și Libanul.
