Cercetările din domeniul celulelor sușă embrionare sunt vitale pentru progresul în descifrarea mecanismelor de declanșare a bolilor, potrivit majorității comunității științifice americane, satisfăcută de recenta decizie de ridicare a restricțiilor din acest domeniu în SUA, informează AFP.
„Cercetările asupra celulelor sușă embrionare au oferit sțiinței biomedicale șansa de a descifra mecanismele bolilor”, a declarat Curt Civin, directorul Centrului de biologie a celulelor sușă din cadrul Universității Maryland, declarând că decizia președintelui Barack Obama reprezintă „o zi mare”.
Președintele american a semnat, luni, un decret care a abrogat interdicția din 2001 impusă de George W. Bush privind utilizarea fondurilor federale pentru finanțarea cercetărilor asupra noilor descoperiri din domeniul celulelor sușă embrionare.
„Celulele sușă embrionare conțin programul vieții… e fascinant!”, a adăugat Curt Civin, considerat unul dintre pionierii acestui domeniu. El a declarat că, dacă oamenii de știință vor reuși să înțeleagă în ce fel celulele corpului decid să devină un anumit tip de celulă, să nu se mai dividă și să nu devină celule canceroase, atunci specialiștii vor înțelege mecanismul unui număr mare de boli și vor putea să găsească mijloacele pentru tratarea sau chiar prevenirea lor.
Celulele sușă embrionare au capacitatea de a devenit orice tip de celulă din corp: cardiace, pancreatice sau cerebrale. Ele au capacitatea potențială de a înlocui celulele distruse ale mușchiului cardiac, ale pancreasului, putând să trateze diabetul, sau chiar celulele nervoase, fiind astfel utile în tratarea maladiei Parkinson. În plus, ele pot și să reinstaureze conductivitatea nervoasă în măduva spinării în cazul persoanelor paralizate în uma unor accidente.
Curt Cevin a declarat că, în cadrul planului de relansare al președintelui Barack Obama, 10 miliarde de dolari vor fi alocați cercetărilor medicale din domeniul celulelor sușă, începând cu luna septembrie.
Harold Varmus, consilier șef al Casei Albe pe probleme de știință și tehnologie, a declarat că „trebuie să identificăm tipurile de celule sușă care pot fi utilizate cu cel mai mare randament în terapiile celulare”. El a reamintit că celulele sușă obținute dintr-un embrion uman par să fie candidații cei mai promițători, dar că au fost descoperite și alte metode de producere a celulelor sușă care seamănă cu cele embrionare. Printre acestea se află celulele sușă adulte, denumite pluripotente induse.
„Trebuie să verificăm dacă aceste celule pot să înlocuiască celulele sușă embrionare”, a declarat Harold Varmus, lauret al Premiului Nobel pentru medicină în 1989.
Robert Lanza a declarat că societatea lui, Advanced Cell Technology, cu sediul în Worcester (Massachusetts), intenționează să ceară, din vara anului 2009, avizul The Food and Drug Administration (FDA) pentru un test clinic al unei terapii bazată pe celule sușă embrionare, cu scopul de a trata orbirea.
Ridicarea acestor restricții „deschide o eră nouă în cercetarea celulelor sușă”, a adăugat Robert Lanza, în timp ce Michael West, directorul companiei californiene Biotime, consideră că potențialul medical al celulelor sușă embrionare va permite prevenirea maladiilor sau tratarea lor cu costuri mai mici.
