Cercetătorii francezi au reușit să creeze primele celule beta pancreatice umane funcționale, capabile să producă insulină, deschizând astfel calea către punerea la punct a unor noi metode terapeutice contra diabetului, informează AFP.
Aceste lucrări de cercetare, coordonate de Raphaël Scharfmann de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM), în colaborare cu Philippe Ravassard, de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Paris, au fost publicate în revista specializată The Journal of Clinical Investigation.
Celulele beta pancreatice, care permit reglarea concentrației de zahăr din organism, funcționează în mod defectuos în cazul diabetului, o maladie care afectează circa 350 de milioane de adulți pe plan mondial.
Distrugerea celulelor beta producătoare de insulină conduce la diabetul de tipul 1, în timp ce perturbarea funcționării lor declanșează forma de diabet cel mai frecvent întâlnită, diabetul de tipul 2.
Grefate pe șoareci diabetici, celulele astfel obținute au refăcut complet controlul glicemiei (concentrația de zahăr din sânge), a precizat Philippe Ravassard.
Grație acestei descoperiri, numeroase echipe de cercetători vor putea să încerce de acum înainte să cunoască mai bine proprietățile și defectele pe care le pot avea aceste celule.
Ele vor permite savanților să studieze noi molecule și vor putea fi utilizate ca modele preclinice, pentru testarea unor terapii celulare contra diabetului.
Deși mai sunt câteva etape de trecut înainte de a putea face din aceste celule un tratament eficient contra diabetului, reușita savanților francezi reprezintă o bază solidă pentru noi abordări terapeutice contra tuturor tipurilor de diabet.
EndoCells, compania rezultată din această colaborare științifică, a permis producerea acestor celule speciale, așteptate de cercetătorii din lumea întreagă de aproape 30 de ani.
Pentru a genera culturi stabile de celule beta, cercetătorii au recurs la un protocol complex, realizat pornind de la un fragment de pancreas embrionar, prin transferul unei gene „nemuritoare”, care a asigurat un avantaj selectiv acestui tip de celule pancreatice, făcându-le ca acestea să se multiplice fără încetare.
