Tăcut și deloc predispus la zâmbete – cum îi e felul, cel puțin în public –, Comisarul pentru Extindere Olli Rehn a venit luni, 3 aprilie, în faptul serii, în fața Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului european – la Strasbourg – pentru a prezenta un raport preliminar privind România și Bulgaria. Circa șase săptămâni ne mai despart de raportul din mai a.c., cel care va arăta, aproape sigur, dacă cele două țări vor adera la Uniunea Europeană la începutul lui 2007 (așa cum vor ele) sau dacă vor fi amânate un an.
Pe cât de încruntat a intrat în sala în care a avut loc întâlnirea (desfășurată în condiții speciale: fără presă, fără asistenți, numai cu membrii Comisiei respective și cu observatorii din cele două țări), pe atât de darnic a fost Olli Rehn în surprize în ceea ce ne privește. Iată, la ceasul unui bilanț provizoriu, cele trei aspecte care au surprins cel mai mult.
În primul rând, tonul calm cu care ni s-a dat de înțeles – celor de față – că numai “accidente majore” ar mai putea împiedica cele două țări să rateze aderarea la termen. Chiar dacă mai sunt restanțe, chiar dacă și după aderare anumite clauze de salvgardare pe anumite domenii vor intra în vigoare, cert este că Uniunea Europeană consideră aderarea noastră (și a bulgarilor) ca un fel de prelungire legitimă a primirii celorlalte 10 state (Cehia, Ungaria, Polonia etc.), în mai 2004. Nu e vorba despre “valul doi”, ci despre continuarea unuia și aceluiași episod. De fapt, ca să fim sinceri, “valul doi” este foarte greu de spus când va mai fi.
A doua surpriză a fost accentul puțin diferit pus pe performanțele celor două țări candidate. A fost pentru prima dată când România a fost dată ca exemplu (mai cu seamă prin lupta împotriva corupției și reforma legislației privind protecția copilului), în timp ce Bulgariei i s-a sugerat că în ultimul an a cam slăbit ritmul. Până acum Bulgaria era premianta, iar noi codașii.
În fine, cireașa de pe tort (pentru cine mai avea nevoie de desert): este pentru prima dată când, într-un raport oficial, la capitolul Minorități, se vorbește numai despre necesitatea sporirii eforturilor pentru integrarea minorității rrome și nimic despre celelalte etnii. În fața unor întrebări referitoare la Legea Minorităților sau la scindarea Universității Babeș-Bolyai, Olli Rehn a spus, răspicat, că nu se pot cere unei țări candidate lucruri pe care nici toate statele membre nu le pun în practică.
În proporție de 95 la sută, așadar, România va deveni, în 2007, membru plin al UE. Comisarul Rehn ne-a făcut un frumos cadou de primăvară. Rămâne ca noi, totuși, să pricepem esențialul: adevăratele probe nu se termină odată cu admiterea – ci tocmai atunci încep. După ce, mai bine de un deceniu, i-am furnizat imagini și clișee de tot felul, va fi rândul nostru să facem Europei și ceva surprize plăcute.
