Județul Suceava are, numai pe drumurile județene, aproape 400 de poduri și podețe, majoritatea ridicate înainte de 1990. Printre acestea, cele mai trainice sunt cele construite de italieni în comuna Mălini, între anii 1902-1914, pe traseul numit și astăzi „Drumul talienilor”. Podurile și podețele de pe acest drum sunt în stare perfectă, până acum nu au avut nevoie de nici o consolidare și nu au nici măcar restricții de tonaj.
Unul dintre inginerii suceveni care s-au ocupat mai bine de 30 de ani de infrastructura rutieră a județului, Eugen Girigan, împreună cu primarul de Mălini, Petru Nistor, ne spun povestea „Drumului talienilor”.
Eugen Girigan afirmă că, potrivit documentelor, în 1902 italienii au început amenajarea drumului Mălini-Stânișoara-Borca, pentru a realiza legătura strategică între valea Moldovei și valea Bistriției, pe la Borca. Cele trei poduri metalice de pe pârâul Suha, din grinzi cu zăbrele cu calea sus, și podețele în boltă din zidărie de moloane de piatră sunt adevărate lucrări de artă și sunt neatinse de trecerea timpului.
Din Mălini, pe pitorescul drum spre Obcina Stânișoarei, care are o lungime de 35 de kilometri, podețele în boltă sau cantonul de drumuri ridicat tot de italieni în 1912, cu zidăria originală, încântă și acum trecătorii. Datorită amenajărilor făcute de Primăria Mălini și Direcția Silvică, se poate ajunge cu mașina până sus, la granița cu județul Neamț, și de pe crestele împădurite călătorul aude doar foșnetul crengilor și zbaterea aripilor ulilor care se rotesc în văzduh. Primarul Nistor intenționează să deschidă mai mult acest drum turiștilor, dar nu vrea asfalt pentru „turiști de oraș”, ci drum pietruit care să păstreze nealterată frumusețea peisajului. El spune că italienii au stat 12 ani în Mălini, timp în care au construit podurile, cantonul și o școală în care copiii mălinenilor învață și astăzi, iar la final au ridicat la capătul „Drumului talienilor”, în Obcina Stânișoarei, o cruce din piatră.
Crucea originală s-a distrus, au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca până acolo, dar alături a fost amplasată o cruce metalică de pe o biserică ce a fost mutată și o alta, adusă de săteni. Lângă „Crucea talienilor” există încă resturile cazematelor aruncate în aer de nemți în al Doilea Război Mondial. „După 23 august, aici s-au dat cele mai grele lupte din Moldova. De aici trăgeau cu tunurile până la Cornu Luncii și la Mălini”, spune primarul Nistor. Până la cruce, pe același drum mai există un monument închinat soldaților uciși în al Doilea Război Mondial și o cruce veche din piatră care marchează poiana în care odihnesc laolaltă în pământul țării sute de ostași.
Rușii ne-au făcut poduri la Verești, Costâna, Milișăuți și Dăbâca
Tot de strategii militare și de primii ani de după război se leagă și alte poduri din județul Suceava. Inginerul Eugen Girigan afirmă că, între 1948 și 1952, rușii prin SOVROM au ridicat podurile de la Verești, Costâna, Milișăuți și Dăbâca, dar acestea au avut nevoie de consolidare.
„Din cauza exploatărilor masive de balast s-au dezgolit fundațiile podurilor. Viiturile de la inundații au mai adus balast, dar n-au putut regenera tot ce s-a cărat. În 1971, din 380 de poduri, câte erau în județ, circa 40 erau din beton, restul erau din lemn, destinate mai curând traficului social. M-am ocupat de refacerea lor și până în 1980 am refăcut 95 la sută dintre poduri pe toate râurile din județ. Nici unul nu a avut probleme la inundații, nu au fost afectate, dar din păcate se alocă prea puțini bani pentru întreținere. Pot spune cu mândrie că sunt tata podurilor din beton de pe drumurile județene”, a arătat Eugen Girigan.
Potrivit lui Eugen Girigan, cea mai spectaculoasă lucrare a fost la podul de 327 de metri dintre Baia și Bogata, construit între 1980-1982, pod care este printre cele mai lungi din Moldova. Altă investiție pe care și-o amintește bine este podul de peste Moldova, construit în 1974, aproape de Primăria Fundu Moldovei, pe cadre Morandi, pentru care a fost reclamat la Securitate. „Este un pod cu o structură suplă, spectaculoasă, dar la acea vreme oamenii nu înțelegeau cum se poate construi astfel și m-au reclamat că am furat materialele și nu am construit podul complet”, povestește inginerul.
Astăzi, muncitorii români construiesc podurile și drumurile italienilor
Au mai ridicat poduri metalice pentru noi și austriecii, la Vama, Solca, Vatra Dornei, Suceava și Molid, tot în urmă cu mai bine de 100 de ani, dar toate au fost refăcute și au mai păstrat prea puțin din arhitectura originală.
Dacă în urmă cu 100 de ani italienii și austriecii veneau în România pentru a lucra în construcții, astăzi românii construiesc în Occident.
Numai din Mălini lucrează în străinătate peste 2.000 de oameni, iar din tot județul câteva zeci de mii. Printre ei și dr. Anastasie Olaru, emigrat în Essen, considerat de specialiști unul dintre cei mai buni constructori din Germania.
Acasă, la Suceava, după 1990 s-au construit din temelii podurile de la Știrbăț, de la Siminicea și de la Bilca, ultimul cu fonduri europene, prin programul SAPARD, iar drumurile arată ca după bombardament.
