Chiar dacă Suceava este județul cu cea mai mare suprafață împădurită din țară, perimetrele care se confruntă cu cele mai grave probleme privind poluarea se află în zona sa de munte.
Sistarea activității în perimetrele miniere Călimani, Tarnița și Fundu Moldovei nu a redus câtuși de puțin efectele poluării în zona de munte a județului Suceava. Din păcate, odată cu închiderea societăților de exploatare a minereului în zonele amintite nu au fost demarate și lucrările de ecologizare a acestor areale.
„Poluarea și riscul pentru comunitățile umane sau pentru ecosistemele naturale din siturile miniere nu dispar odată cu încetarea activității de exploatare și preparare a substanțelor minerale utile, ci continuă și după încetarea acestora. Siturile respective rămân în continuare surse de poluare și de risc. Neluarea în seamă a acestor riscuri a condus uneori la înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe, fie din punct de vedere ecologic, fie direct asupra comunităților omenești”, a declarat Anca Ionce, inginer geolog și comisar în cadrul Gărzii de Mediu Suceava.
Aceasta a precizat că, dacă pentru activitățile industriale prezente sau viitoare este mai ușor să se prevadă, din punct de vedere legislativ, măsuri clare, concrete de responsabilități în vederea remedierii și reamenajării terenului pe parcursul și la încheierea activității, pentru siturile care au fost poluate și degradate mai demult, așa numitele „poluări istorice”, dificultățile în stabilirea unor măsuri legislative sunt evidente.
Perimetrul minier Călimani, o rană deschisă în inima muntelui Perimetrul minier Călimani constituie, în continuare, o sursă majoră de poluare a tuturor factorilor de mediu din zona centrală a munților Călimani.
Întins pe o suprafață de 492,88 de hectare, aproximativ 66 de hectare din acest perimetru sunt ocupate de carieră, aproximativ 100 de hectare de haldele de steril, 10 hectare de iazul de decantare de steril uzinal și 30 de hectare de platforma industrială.
Un potențial risc de poluare, în special a cursului râului Neagra Șarului, îl reprezintă iazul de decantare a sterilului uzinal Dumitrelu. În urma unor ploi torențiale, în zona iazului de decantare, există posibilitatea colmatării puțului colector a apelor cu aluviuni din amonte de corpul iazului, fapt care ar afecta stabilitatea depozitului.
Închiderea, în anul 2003, a minei de exploatare a zăcământului de sulf și a uzinei de preparare a sulfului tehnic, prin construcția de diguri de beton la gurile galeriilor și pozarea de conducte pentru evacuarea apelor de mină și a gazelor emanate din subteran, lucrări miniere ce reprezintă doar 5 % din activitatea minieră din areal, au redus nesemnificativ impactul negativ asupra mediului.
În prezent, a fost emis un Acord de mediu pentru realizarea lucrărilor de reabilitare ecologică. Principalele aspecte care se urmăresc la reabilitarea ecologică a arealului pe care s-a desfășurat activitatea de preparare a sulfului, pe lângă dezafectările instalațiilor ce trebuiesc făcute sub atentă supraveghere pentru că acestea mai pot conține material supus flotării, reactivi, sunt cele legate de amenajarea depozitelor de steril minier și uzinal, de amenajare și ecologizare a traseului conductei de steril și amenajări pentru evacuarea apelor poluate.
Pericolul din zona Tarnița Activitatea uzinei de preparare a minereurilor cuprifere și baritinei Tarnița a fost sistată definitiv la începutul anului 2007, când a fost solicitat și obținut acordul de mediu pentru demararea lucrărilor de reabilitare ecologică a zonei miniere. Principalul factor de risc asupra mediului și a populației îl reprezintă iazul de decantare steril uzinal Tărnicioara, care are aproximativ 80 m înălțime, ocupă o suprafață de 28,5 hectare și are depozitată o cantitate de aproximativ 15,5 tone de steril uzinal.
„Există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea acestui depozit, având în vedere evoluția din ultimul deceniu. Elocvent este evenimentul din luna iunie a anului 2006, când ploile extrem de puternice au colmatat grătarele de la intrarea galeriei de subtraversare a iazului, fiind nevoie de un efort uriaș uman, material și financiar pentru îndepărtarea pericolului antrenării masei de steril pe valea Suhăi”, a precizat comisarul Anca Ionce.
Blocarea galeriei de subtraversare a pârâului Scăldători, pe sub corpul iazului, a însemnat acumularea apelor în spatele digului de capăt, intrarea în galerie ajungând să fie la 14 metri sub oglinda apei. Din cauza acestei situații, exista pericolul producerii iminente a unei catastrofe, ce putea afecta populația și infrastructura din aval, mai exact comunele Ostra și Stulpicani și orașul Frasin.
În ceea ce privește mediul înconjurător, pericolul constă în pierderea stabilității masei de steril, prin îmbibarea cu apă, ruperea digurilor de capăt de pe cele două ramuri ale depozitului – Scăldători și Tărnicioara- cu antrenare de material steril, în cursurile de apă ale pârâului Suha și ale râului Moldova, care constituie sursă de alimentare cu apă potabilă pentru localitățile Gura Humorului, Suceava, Fălticeni și Roman, precum și în contaminarea solului, a vegetației și a apei freatice și de suprafață cu cianuri sau metale grele (zinc, plumb, cupru).
Lucrările de ecologizare vor începe, probabil, în 2008 Un alt important factor de poluare este uzina de preparare a minereului cuprifer Fundu Moldovei, unitate a cărei activitate a fost sistată în anul 2002. Un factor de risc îl reprezintă iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru, la care fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrările de întreținere de taluz efectuate în timp de către fostul operator economic, SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei.
Riscul rezidă totodată și din amplasarea iazului pe malul drept al râului Moldova. Și pentru acest perimetru minier există emis acord de mediu pentru lucrări de reabilitare ecologică, nimeni nu poate însă preciza cu exactitate data demarării acestora.
Potrivit comisarului Anca Ionce, lucrările de reabilitare ecologică la cele trei incinte miniere se vor realiza cu fonduri de la bugetul statului, de către firme stabilite prin licitație. În acest an, vor începe lucrările de stabilizare și ecologizare în perimetrele Tarnița și Călimani.
