România are 102 moaște sfinte și icoane făcătoare de minuni și 16 izvoare tămăduitoare. Din acest punct de vedere ne aflăm pe locul cinci în lume, într-un top dominat de Grecia. Mai mult, în țara noastră sunt patru biserici care păstrează bucăți din crucea pe care a fost răstignit Iisus.
Teologii spun că obiceiul păstrării moaștelor începe în primele secole ale erei creștine. Comunitățile care trăiau întru Hristos au observat, la acea vreme, că, în mod miraculos, unele trupuri ale creștinilor nu putrezeau, iar mumiile erau înzestrate cu puteri miraculoase, adică făceau minuni.
„Din secolul al XIV-lea domnitorii și boierii ctitori de biserici căutau să cumpere moaște prin care să mărească prestigiul ctitoriei. Comerțul se făcea în special cu mănăstirile din Grecia”, a spus preotul Ioan Stoica, șeful biroului de presa al Patriarhiei.
O biserică nu funcționează fără o bucățică din corpul unui sfânt
La această oră nici o biserică nu poate funcționa dacă nu are o bucățică, cât de mică, din corpul unui sfânt.
Moaștele propriu-zise sunt închise în racle speciale și se pun, în general, în pronaos. Nu se știe exact când și cum au ajuns în Țările Române câteva bucăți din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos. După ce au trecut prin mai multe mâini, adică au fost vândute-cumpărate de mai multe ori, moaștele sfinte au ajuns în patru biserici, respectiv Biserica Sf. Vasile de pe Calea Victoriei din București, Biserica 40 de Mucenici din Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Secu și Biserica Episcopiei din Slobozia.
În ceea ce privesc icoanele, fețele bisericești susțin că, cel puțin teoretic, fiecare poate face minuni. ’Puterile’ lor se trag din faptul că sunt sfințite înainte de a intra în biserică. Unele au căpătat o aură de legendă datorită unor cazuri speciale relatate de credincioși. La aceste icoane se fac, în momentul diferitelor sărbători religioase, adevărate pelerinaje.
Institutul Oxford a studiat fenomenul
Un grup format din 45 de cercetători de la Institutul Oxford a venit, în 2004, special la Craiova, pentru a analiza câmpurile energetice emanate de icoana făcătoare de minuni de la Catedrala Episcopală ’Madona Dudu’. ’A fost uimitor ceea ce s-a întâmplat. Aparatele au luat-o razna pur și simplu. Reactția specialiștilor a fost ceva de genul:
„Este aproape vie.” Așa ceva nu văzuseră niciunde în lume și fuseseră în foarte multe locuri sfinte’, a declarat la vremea respectivă preotul Petre Mocanu.
În comuna 23 August, județul Constanța, o icoană a plâns în primăvara lui 2006 cu lacrimi de mir, adunând o mulțime de credincioși, unii veniți chiar din București, pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni. Povestea acesteia este simplă: în 2004 au venit în localitate doi călugări. Mai întâi au locuit într-un vagon, apoi într-un cort.
Mult mai târziu au ridicat biserica, dar, se spune, ușor nu le-a fost, au avut probleme cu pământul, le-a ars troița din fața bisericii. ’Poate că de aceea a plâns icoana, ca să pună capăt tuturor necazurilor. Pentru că icoanele plâng de răutatea oamenilor’, a declarat părintele Bretanion.
Icoana unicat
La 20 km de Botoșani, în Mănăstirea Sihăstria Voronei, o icoană a Maicii Domnului sparge canoanele bisericii. Pentru prima dată în iconografia românească, Fecioara e reprezentată ținându-și Fiul de mână și nu în brațe, așa cum sunt toate icoanele ce o reprezintă pe Maica Domnului.
Pictura nu a fost niciodată restaurată și se păstrează în stare perfectă. Călugării cred că icoana e făcătoare de minuni întrucât din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi adevărate. Icoana a fost pictată în 1875, în urma unei revelații avute de unul din călugări. Ea simbolizează intrarea Fecioarei în templu, de mână cu Fiul Său, Iisus. Un fapt cu totul deosebit este acela că din orice colț al schitului admiri icoana ai senzația că Maica Domnului te privește direct în ochi.
Cum e canonizat un sfânt
Chiar și în zilele noastre există cazuri de mumificări miraculoase ale unor preoți sau călugări decedați. Trupul preotului Ion Lăcătuș, din București, a fost găsit intact, la 7 ani de la deces. Pentru a intra în rândul sfinților recunoscuși de Biserica Ortodoxă, asemenea cazuri trebuie studiate de o comisie a Sfântului Sinod. Dacă din relatările celor ce l-au cunoscut va rezulta că preotul respectiv a trăit o viață plină de evlavie, atunci se va trece la canonizarea lui și, implicit, la transformarea rămășițelor sale pământești în moaște.
Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Neamț
A fost donată voievodului Alexandru cel Bun de împăratul bizantin Manuel Paleologu, în anul 1401. Mănăstirea adăpostește o bibliotecă imensă, înzestrată cu peste 18.000 de volume.
Icoana Sfintei Ana din Mănăstirea Bistrița
Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost pictată de doi călugări din părțile Ierusalimului între anii 1150-1250. Icoana o înfățișează pe Sfânta Ana ținând în brațe o copilă, nimeni alta decât fiica sa, Sfânta Fecioara Maria.
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Golia
Se spune că această icoană înfăptuiește minuni încă de pe vremea domnitorului Vasile Voievod. Mănăstirea Golia l-a adăpostit pentru o perioadă scurtă și pe scriitorul Ion Creangă.
Icoana Maicii Domnului ’Madona Dudu’
E una dintre mândriile Olteniei. Icoana a fost găsită într-un dud, acum câteva sute de ani, de către un evreu pripășit prin Oltenia, care a luat-o spre a o vinde. După ce a primit banii pe ea, spre uimirea lui, icoana a reapărut în dud.
Icoana Maicii Domnului din Biserica Icoanei
Legenda spune că acum câteva secole un trecător a adormit în parcul care era pe locul actualei biserici. Trezindu-se, a văzut icoana cu chipul Maicii Domnului. Aceasta i-a spus să ridice o sfântă biserică acolo.
Maica Domnului de la Mănăstirea ’Dintr-un lemn’
Tradiția spune că un cioban ar fi văzut în vis pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică din lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în trunchiul lui Icoana Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului de la Schitul Nămăiești
O călugăriță se îmbolnăvise de cancer osos galopant, iar doctorii voiau să-i amputeze piciorul. Măicuța voia să ajungă măcar o dată în Țara Sfântă. După rugăciuni fierbinți în fața icoanei, dorința i s-a împlinit.
Icoana Maicii Domnului din Trifești
Un cioban a observat, aproape de malul râului Moldova Seacă, o scândură, iar cu un cârlig din fier și o frânghie a tras-o la mal. Era o icoană care sângera în locul în care a fost lovită de fier. Icoana îi poate dovedi pe hoți.
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Bezdin
După 1740 mănăstirea a intrat într-o perioadă deosebită de dezvoltare, pe timpul egumenului Teodosie Veselinovici. Printre multele obiecte de cult deosebit de valoroase, el a adus și icoana făcătoare de minuni.
Icoana Maicii Domnului de la Schitul Dălhăuți
E o copie după icoanele pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Maica Domnului ține Pruncul în partea dreaptă, spre deosebire de cele mai multe icoane, care au Pruncul în partea stângă.
(sursa: www.libertatea.ro)