Cel mai mare mozaic artistic parietal din județul Suceava riscă să fie distrus odată cu demolarea ROMUPS

– O lucrare de artă monumentală de for public, care ocupă o suprafață de 456 de mp, nu mai interesează pe nimeni
– Considerându-se derobată de responsabilitate și invocând Legea 120/2006, Direcția de Cultură arată cu degetul către administrația publică
Dacă la începutul acestei veri aflam cu stupoare că odată cu demolarea pavilioanelor Spitalului Vechi era amenințată de lama buldozerului și biserica din incintă (Sf. Nicolae, zidită recent, abia în anul 2000) – lucru negat ulterior de autoritățile locale și pentru care s-a găsit soluția integrării sfântului lăcaș în proiectul de construcție al noului Spital Județean de Urgență (care va fi ridicat în acel perimetru) – zilele trecute ni s-a adus la cunoștință faptul că Primăria Municipiului Suceava a emis autorizația de demolare pentru activele construite ale ROMUPS (fosta Întreprindere de Utilaje și Piese de Schimb Suceava, care va dispare curând din zona industrială, așa cum au dispărut și alte obiective ca MOBSTRAT și FAMOS). Autorizația de demolare (emisă pe numele societății Office Development SRL București, care a achiziționat cea mai mare parte a activelor ROMUPS de la SC Imotur SRL Suceava contra sumei de 9,3 milioane de euro, pentru o suprafață de 9,5 ha de teren) dispune de un plan de situație atașat, care vizează „raderea” tuturor construcțiilor existente de pe o suprafață totală de cca. 20 ha, urmând ca terenul astfel eliberat să fie disponibil pentru orice tip de investiție. Clădirea principală a ROMUPS este însă decorată exterior cu cel mai mare mozaic artistic parietal din județ, lucrare care ocupă o suprafață de 456 mp. Lucrarea a fost realizată de artiștii plastici Traian Brădean și Iacob Lazăr și a fost finalizată și recepționată în anul 1983. Impresionantul mozaic, care apare pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național (DJCCPCN) Suceava pe o listă cu antetul „Monumente de for public din județul Suceava” la poziția 52 (listă întocmită cu ani în urmă pentru uzul Oficiului de Patrimoniu, dar care, așa cum ne-a spus arh. Viorel Blănaru, are „valoare informativă”) alături de alte lucrări de același gen (mozaicuri decorative parietale exterioare, cum sunt cele de la blocurile de pe Bulevardul 1 Mai, de la Colegiul Național „Petru Rareș” sau de la Casa de Cultură a Sindicatelor), nu este însă realizat, potrivit consemnării, cu „marmură colorată”, ci cu cărămidă glazurată și are dimensiunile 6 x 76 m. Așa cum a precizat directorul DJCCPCN Suceava, Aurel Buzincu, lucrarea (care, cu siguranță, are un proprietar, dar care nu este sigur firma demolatoare, întrucât mozaicul, ca lucrare de artă monumentală, nu putea fi vândut „la pachet” de către SC Imotur SRL Suceava odată cu activele ROMUPS) „se află în grija administrației publice” (probabil pe o listă pe care ocupă doar o simplă poziție de…inventar, de moment ce autorizația de demolare a fost eliberată fără nici o problemă; rămâne să ne confirme acest lucru ing. Mihai Jitariuc, șeful Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Suceava) și nu poate face obiectul preocupărilor Direcției de Cultură pentru că „nu este clasată” (întrucât autorii sunt în viață) și nici a Legii 120/2006, care reglementează cadrul juridic general al realizării amplasării și administrării monumentelor de for public. „Noi ne ocupăm numai de monumentele clasate”, a precizat Aurel Buzincu, accentuând că „clasarea se face la solicitarea sau cu acceptul proprietarului” și adăugând că „în mod normal, ar trebui să existe o reglementare care să impună inventarierea acestor lucrări”. Până una alta, se pare că am intrat în „Zodia Buldozerului”, demolăm tot ce se poate, ștergem urmele de istorie, ne derobăm de orice responsabilitate față de o lucrare de artă monumentală de for public și plimbăm problema de la unul la altul, fără să încercăm să găsim o soluție și fără să ne conjugăm eforturile pentru a o salva.