Cel mai mare experiment științific al omenirii

Large Hadron Collide, cel mai mare accelerator de particule din lume, a fost pornit, miercuri dimineață, la Geneva, de către cercetătorii CERN, organizația europeană pentru cercetare nucleară. Pe parcursul zilei de ieri, inginerii de la CERN au încercat să determine mișcarea circulară a unei raze de particule în cadrul tunelului subteran cu lungimea de 27 de kilometri construit la 100 de metri în subteran, în apropiere de Geneva.
LHC, o mașinărie care a costat peste cinci miliarde de euro, este proiectată să determine o coliziune a particulelor cu o forță cataclismică, pentru a determina reacții fizice neobservate până acum și pentru a recrea condițiile existente în momentele imediat următoare creării Universului în urma Big Bang.
Acceleratorul de particule este operat de CERN, organizația europeană pentru cercetare nucleară.
Tunelul circular conține peste 1.000 de magneți cilindrici
Tunelul circular care se întinde sub granița franco-elvețiană conține peste 1.000 de magneți cilindrici dispuși pe toată lungimea sa, scopul lor fiind de a determina raza de protoni să circule pe întreaga lungime a tunelului. Eventual, două raze protonice vor circula în direcții diferite în cadrul LHC, cu o viteză apropiată de cea a luminii și efectuând circa 11.000 de ture de tunel pe secundă.
În anumite porțiuni ale tunelului, razele se vor încrucișa, lovind patru detectori masivi care monitorizează coliziunile în vederea detectării de evenimente interesante. Cercetătorii speră că, în cadrul experimentului, vor putea detecta noi particule sub-atomice care să ofere informații fundamentale referitoare la natura Universului.
„Vom putea afla mai multe despre materie decât știam anterior”, a declara Tara Shears, specialist în fizica particulelor la Universitatea Liverpool. „Vom vedea cum s-a format Universul în urmă cu miliarde de ani, în secunda de după Big Bang. Este ceva uimitor, cu adevărat fantastic”, a spus ea.
LHC include o serie de detectori și anume Atlas, care va căuta semne privind elemente fizice noi, inclusiv originile materiei și extradimensiuni, CMS, care va încerca să identifice bosoni Higgs și va căuta informații privind găurile negre, Alice, care va studia forma „lichidă” a materiei / plasmei existente după Big Bang, LHCb, care va investiga ce s-a întâmplat cu materia lipsă după Big Bang în condițiile în care acesta a creat cantități egale de materie și antimaterie.
„Știm că răspunsul va fi găsit în interiorul LHC”, a declarat Jim Virdee, specialist în fizica particulelor la Imperial College din Londra.
Modelul actualmente agreat de fizicieni implică bosoni Higgs, numiți și „paticulele lui Dumnezeu”. Potrivit teoriilor existente, particulele își obțin masa proprie prin interacțiuni cu un câmp generat de bosonii Higgs. Cele mai recente observații atronomice sugerează că materia obișnuită – cum ar fi galaxiile, gazele, stelele și planetele – reprezintă numai 4% din Univers, restul fiind materie neagră (23%) și energie neagră (73%). Fizicienii consideră că LHC poate oferi informații cruciale în legătură cu natura materiei misterioase.