– Dacă media anuală a temperaturilor din luna ianuarie din ultima jumătate de secol este de -4,1 grade Celsius, anul acesta media este de +1,4 grade Celsius
– Și debitele principalelor râuri din județ sunt la jumătate față de media anuală a acestei perioade, iar deficitul de apă din sol crește de la o zi la alta
– În aceste condiții ghioceii au ieșit din pământ, iar copacii se pregătesc să înmugurească
Cald cum n-a mai fost de cel puțin jumătate de secol încoace. Temperaturile înregistrate de la începutul anului în județul Suceava sunt deosebit de ridicate, doborând toate recordurile adunate de-a lungul anilor. Temperatura medie înregistrată în luna ianuarie 2007 reprezintă maxima absolută a ultimilor 50 de ani. În cele 12 zile ale acestui an media a fost de +1,4 grade Celsius, cu mult peste media din anii precedenți. Din datele existente în arhiva Stației de Meteorologie Suceava, rezultă că în ultimii 50 de ani, de când se fac măsurători în județ, temperatura medie din luna ianuarie este de -4,1 grade Celsius, cu 5,5 grade sub media din acest an. Mai mult, media din acest an o depășește și pe cea din cea mai călduroasă lună ianuarie din ultimii 50 de ani, în ianuarie 1994 înregistrându-se o medie lunară de 1,2 grade Celsius. În aceste condiții, dacă până la finele lunii condițiile climaterice nu se vor modifica semnificativ, este foarte posibil ca ianuarie 2007 să devină cea mai caldă lună de „Gerar”, având în vedere faptul că de obicei prima decadă a lunii ianuarie este și cea mai friguroasă. Trebuie spus că și temperatura maximă din luna ianuarie este aproape de a fi doborâtă, cele 13,8 grade înregistrate zilele trecute apropiindu-se de maxima din ultima jumătate de secol (15,7 grade Celsius în ianuarie 2005).
– Căldura din decembrie, aproape de recordul absolut
Nici în luna decembrie a anului trecut, când zăpada nu s-a așternut nici o clipă în municipiul Suceava, situația nu a stat altfel, media fiind de 1,8 grade Celsius, cu 3,9 grade sub media din ultima jumătate de secol, când s-au înregistrat -2,1 grade. Numai o singură dată în perioada amintită s-au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în decembrie 2006, diferența fiind însă aproape nesemnificativă. În decembrie 1982, în județul Suceava se înregistra o medie de 2 grade Celsius, cu doar 0,2 grade peste media din acest an. „În ultimii ani se observă lesne că iernile s-au încălzit foarte mult. Din păcate însă încălzirea din acest an este cât se poate de bruscă și de îngrijorătoare. Dacă valorile de temperatură rămân aceleași vom avea cea mai călduroasă lună ianuarie, și probabil, cea mai caldă iarnă de când facem măsurători”, ne-a declarat Ion Tănasă, șeful Stației Meteorologice Suceava.
– Ghioceii au răsărit în fața blocurilor
Efectele căldurii din această iarnă nu s-au lăsat așteptate prea mult, simbolul primăverii, ghioceii, ieșind deja la suprafață. Nu în puține locuri ghiocei au ieșit la suprafață de câteva zile bune, contrastând serios cu peisajul din jur, frunze și crengi uscate. Nici pomii fructiferi nu sunt departe de a înflori, specialiștii din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava așteptând cu emoție răcirea grabnică a vremii. În caz contrar, cât de curând, pomii ar putea înflori, iar un îngheț, foarte posibil în lunile februarie sau martie, ar compromite culturile de fructe. Temperaturile ridicate, precum și lipsa de precipitații, afectează și culturile agricole, în jur de 2000 de hectare de grâu însămânțate în toamnă nerăsărind încă. Cel mai mare pericol pentru grâu îl reprezintă o eventuală scădere bruscă a temperaturilor, care, corelată cu lipsa precipitațiilor solide (care au rolul de a „căli” grâul), ar putea duce la digerarea culturilor de grâu.
– Principalele râuri din Suceava, aproape de cota de avarie
Debitele principalelor râuri care tranzitează județul Suceava se apropie de cota de avarie, cauză din care s-ar pute ajunge la restricționarea consumului de apă în cazul consumatorilor industriali. Ieri, debitul râului Siret se cifra la 4 metri cubi pe secundă, în timp ce râul Suceava avea 4,6 metri cubi pe secundă. Asta în condițiile în care în anii anteriori debitele acestor râuri erau de două sau trei ori mai mari. „Au fost în anii precedenți perioade în care debitele au fost mai mici chiar și decât cele din acest an, însă atunci cauzele erau altele. Înghețul a obturat căile de acces, iar debitul era foarte mic. Atunci însă era vorba de un cu totul alt fenomen, mare parte din cantitatea de apă fiind înmagazinată în sloiuri”, ne-a explicat Constantin Amariei, șeful Stației Hidrologice din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. Acesta a avertizat că, dacă nu plouă în curând, (făcând referire la precipitații abundente de zeci de litri pe metru pătrat, nu la „stropituri” precum cele înregistrate ieri în municipiul reședință de județ), debitele râurilor vor scădea și mai mult. Spre exemplu, dacă debitul râului Suceava va scădea până la 3 metri cubi pe secundă, se va ajunge la limitarea cantității de apă distribuită consumatorilor industriali. „Perioada deosebit de ploioasă din vara anului trecut, când au căzut și câte 300 de litri de apă pe metrul pătrat, a dus la suprasaturarea stratului de pânză freatică. Practic, cantitatea de apă de atunci continuă să fie baza stratului de pânză freatică de acum, precipitațiile din toamnă și iarnă fiind nesemnificative”, a subliniat Amariei.
– Emisii de gaze cu efect de seră în județul Suceava
Șeful Serviciului Implementare Politici de Mediu din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Suceava, Iluță Cocriș, declară că presiunile asupra echilibrului climatic sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiațiile infraroșii rezultate în urma încălzirii suprafeței globului pământesc de către radiațiile solare.
Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale, ca și din surse antropice, este bioxidul de carbon. Cu un aport cantitativ mai mic față de bioxidul de carbon, la creșterea efectului de seră mai contribuie gaze ca: metanul, protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile, hexafluorura de sulf.
Activitățile economice din județ în urma cărora se produc emisii de gaze cu efect de seră sunt: arderile în energetică și industrii de transformare, instalațiile de ardere neindustriale, arderi în industria de prelucrare, procese de producție, extracția și distribuția combustibililor fosili, utilizarea solvenților și a altor produse, tratarea și depozitarea deșeurilor și agricultura.
Analizând datele rezultate din inventarul anual al emisiilor realizat de APM Suceava la un număr de circa 90 agenți economici din județ care desfășoară diverse activități economice generatoare de emisii de poluanți în atmosferă (producerea energiei, producerea celulozei și hârtiei, producerea sticlei, producerea mixturilor asfaltice, prelucrarea minereurilor, industria alimentară, etc.) se constată în ultimii ani o ușoară creștere a cantităților de bioxid de carbon. Cei mai mari producători ai acestei noxe (98% din emisiile totale) sunt centralele termice care produc energie electrică și termică. Protoxidul de azot, alt gaz cu efect de seră, înregistrează o creștere și mai pronunțată, de la 203 tone în anul 2001, la 1164 tone în anul 2003.
– Predicții sumbre, de la specialiștii de mediu
Specialiștii de mediu atrag atenția că ne confruntăm cu un dezechilibru ecologic, schimbările climaterice fiind evidente. Cauza principală a acestor schimbări este creșterea populației globului, fapt ce duce la supraexploatarea combustibililor și creșterea producției energetice utilizate de om. Efectul de seră cauzat de emisiile provenite din activitățile industriale determină o încălzire suplimentară a scoarței terestre, cu efecte negative asupra stării ecosistemelor și a sănătății umane.
Specialiștii au estimat că în ultimii 100 de ani temperatura medie globală a crescut cu 0,6 grade Celsius și în Europa cu 1,20 grade Celsius, iar deceniul ’90 a fost cel mai călduros din ultimii 150 de ani. Se preconizează că temperaturile vor crește cu până la 5,8 grade Celsius până în 2010, creșterile cele mai mari înregistrându-se în Europa de Est și Sud.
Specialiștii prognozează că, datorită creșterii alarmante a emisiilor de gaze cu efect de seră, schimbările climatice globale se vor desfășura tot mai rapid. De asemenea, se preconizează manifestarea mai intensă a tuturor fenomenelor meteo, cu intensificarea precipitațiilor în secolul XXI, la altitudini medii și înalte, cu scăderi în unele regiuni și creșteri în altele, la altitudini joase, intensificarea amplitudinii fenomenelor meteo determinând inundații și secete extreme.
La latitudini mari, ca și în regiunile montane, printre efectele importante ale schimbării climei, se vor număra intervențiile în procesele de îngheț-dezgheț și modificări în comportamentul ghețarilor, cu o gamă largă de efecte secundare în procesele geomorfologice, condițiile hidrologice și regimul termic al solului, precum și în ceea ce privește vegetația, habitatele naturale și amenajările antropice. Cercetătorii apreciază că ridicarea nivelului mării este, fără îndoială, cel mai important și mai vizibil efect al încălzirii globale și al efectului de seră, cu cele mai severe consecințe asupra regiunilor costiere joase, plajelor și terenurilor umede. Ca urmare a schimbărilor climatice, se va intensifica riscul dispariției unor specii mai vulnerabile și reducerea biodiversității, în timp ce unele specii ar putea crește în cantitate sau ca areal de extindere. Pericolul iminent pentru omenire este legat de variabilitatea crescândă în intensitate și frecvență a furtunilor și altor evenimente extreme legate de vreme și climă, cum sunt inundațiile și secetele, valurile de căldură din zone urbane importante și impactul creșterii nivelului mării în zonele joase de coastă.
