Cel de al șaselea pas

Evoluția dramatică, determinată de fenomenele hidrologice extreme de la sfârșitul săptămânii trecute, aproape că s-a stins. Au rămas, însă, urme adânci în sufletele multor suceveni care au suferit, unii dintre ei pentru a nu știu câta oară, pierderi materiale grave. Natura s-a dezlănțuit cu o violență nebănuită, de data aceasta, pe o arie geografică foarte extinsă. Doar intervențiile temerare ale profesioniștilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și ale jandarmilor, bine corelate cu informațiile furnizate de INMH, au limitat numărul victimelor umane.
Infrastructura județeană a avut cel mai mult de suferit: drumuri comunale, județene, naționale, căi ferate afectate pe zeci de kilometri; poduri, podețe și apărări de maluri distruse; linii electrice și posturi de transformare dezafectate; comunicații telefonice întrerupte; clădiri sociale și administrative avariate Putem spune, ținând cont de o primă estimare, care indică pagube materiale de câteva mii de miliarde de lei vechi, că județul nostru a fost victima unor calamități fără precedent.
Acum, când primele reacții, cele de factură emoțională, au trecut, când furia apelor s-a potolit, viața trebuie să își urmeze cursul. Este momentul ca, în primul rând, autoritățile publice, atât de la nivel central cât și local, dar, în egală măsură, cetățenii comunitățile afectate și toți cei care se vor arăta solidari cu aceștia să dea dovadă de luciditate și pragmatism.
Desigur, sunt necesare acțiuni imediate, reparatorii. Acestea sunt în derulare. Au fost aprobate primele hotărâri de guvern, care asigură finanțarea inițială a acestora. În același scop, consiliul județean va avea, la sfârșitul acestei săptămâni, o ședință extraordinară pentru rectificarea bugetului. Din păcate, fondurile disponibile de la bugetul județean sunt limitate, în condițiile în care fosta conducerea a consiliului județean, în ciuda trâmbițatei experiențe a expreședintelui Mîrza, nu a dispus, la vremea respectivă, constituirea fondului de rezervă pentru intervenții în situații de criză.
Dar, pentru că probabilitatea apariției unor fenomene meteorologice extreme are o tendință crescătoare, se impune, cred eu, elaborarea unor strategii, pe termen mediu și lung, în baza cărora să se realizeze investițiile corespunzătoare. Altfel, ne vom lamenta mereu pentru pagubele suferite și ne vom clama neputința în fața stihiilor naturii.
Recentele alegeri locale au consfințit prima alternanță la guvernarea locală. Cu un scor net, care le-a asigurat majoritatea în deliberativul județean, cele două poziții de vicepreședinte și fotoliul de președinte al consiliului județean, Gheorghe Flutur și PD-L au ajuns la putere într-o manieră care îi obligă să își asume întreaga responsabilitate a gestionării treburilor județului. Programul propus în campania electorală, bazat pe cinci tipuri de proiecte, asumat de echipa pedelistă se numește, oare câți dintre noi și chiar dintre învingători își mai aduc aminte, „5 pași spre ordine și bunăstare”.
Am urmărit cu atenție, în scurtul timp scurs de la instalarea la consiliul județean a noii echipe, măsura în care cele propuse în program sunt transpuse în viață și, implicit, „cei cinci pași” au început să fie parcurși. Primul pas „Votăm PD-L” a fost făcut cu ajutorul cetățenilor județului, printr-o campanie eficientă axată pe tandemul de forță Lungu-Flutur. Cel de al doilea pas, întitulat îndrăzneț: „Ne organizăm european”, a început să fie parcurs. În timp record, trebuie să recunoaștem, a fost conturată noua organigramă. Este în plină desfășurare, reașezarea conducerilor instituțiilor subordonate și popularea entităților nou constituite.
Ei, bine, în acest moment, când pasul doi aproape că era făcut și când, deja, așteptam cu interes pasul trei: „ Proiectăm inteligent” (în fapt, piatra de încercare pentru domnul Flutur și echipa sa), s-au produs calamitățile, care vor schimba, în mod dramatic, prioritățile. Practic, viitura a împins echipa pedelistă înapoi în spațiu și timp. Va fi necesar un pas suplimentar, de unde și aserțiunea din titlu, pentru ca pedeliștii, și odată cu ei cetățenii suceveni, să ajungă la pasul cinci, cel atrăgător întitulat: „Câștigăm european”. Tare mă tem, însă, date fiind sumele uriașe necesare pentru reconstrucția infrastructurii și relația deloc fericită dintre pedeliști și guvernanți, că va fi un pas care va face cât doi.