Percepția publică majoritară continuă să facă responsabilă Securitatea pentru crimele din decembrie 1989, lucru explicat prin încrederea ridicată pe care românii o au în Armată, dar și prin absența proceselor intentate cadrelor militare imediat după 1989, potrivit unui studiu.
Majoritatea trimiterilor în judecată s-au concentrat asupra liderilor Partidului Comunist și ai Securității, și abia începând din 1997 au existat procese intentate unor ofițeri ai Armatei suspectați de crime săvârșite în timpul Revoluției din decembrie 1989, se arată într-un sondaj al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței .
Cele două instituții au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepția românilor asupra comunismului.
„Pentru majoritatea respondenților procesele au contribuit cel puțin parțial la aflarea adevărului. Condamnările primite de membrii Comitetului Politic Executiv al PCR și de generalii de armată Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac sunt considerate pozitive de 34 la sută și respectiv 39 la sută dintre respondenți, în timp ce doar 20 de procente le consideră injuste”, potrivit sondajului.
Studiu indică faptul că, pentru o parte importantă a populației, aceste procese au contribuit atât la pedepsirea vinovaților și înfăptuirea actului de justiție, cât și la clarificarea evenimentelor din decembrie 1989. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că aceste procese ar trebui să continue, fapt care poate încuraja instituțiile și actorii mobilizați pentru cauza justiției penale de tranziție – diverse organizații nonguvernamentale, Asociația 21 decembrie 1989, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în contextul în care se observă o disponibilitate scăzută a Parchetului instanței supreme de a continua rechizitoriile.
Autorii studiului consideră că este important de subliniat faptul că, deși în sondajele anterioare se puteau identifica diverse tendințe antidemocratice, activitatea Armatei este văzută într-o manieră nuanțată, democratică. Doar 15 la sută din respondenți consideră că militarii trebuie să se supună tuturor ordinelor. În pofida popularității semnificative a Armatei în rândurile diverselor segmente de populație, 32 la sută dintre respondenți sunt de părere că militarii ar trebui să se supună doar ordinelor legale pe care le consideră morale.
„Dacă vom corobora datele acestui sondaj cu cele precedente, vom constata că românii susțin în majoritate măsurile reparatorii: reabilitări, înființarea de muzee în care să fie prezentată dictatura comunistă, compensații pentru victimele comunismului, restituirea proprietăților confiscate”, potrivit sursei citate.
De o susținere diminuată beneficiază ideea de lustrație și deconspirarea colaboratorilor regimului și ai Securității. Aceste atitudini diferențiate trebuie înțelese în condițiile în care mulți români nu consideră că au avut de suferit de pe urma regimului comunist (s-au simțit integrați în acel sistem politic și/ sau au făcut obiectul politiciilor de cooptare), arată IICCMER.
Cu toate acestea, românii par să fie în majoritate în favoarea măsurilor implicate de justiția de tranziție.
„Semnificația evenimentelor din decembrie 1989 continuă să fie nebuloasă pentru majoritatea respondenților. Ponderea celor care spun că evenimentele sunt încă neclare este extrem de mare (62 la sută), lucru confirmat și de sondaje precedente, deși nu într-o proporție covârșitoare”, se arată în sondaj.
În opinia autoritor sondajului, de aici reiese un dublu eșec: pe de o parte al autorităților și al sistemului judiciar de a înfăptui actul de justiție, pe de altă parte al mediului științific (istorici, politologi) de a formula o narațiune istorică larg împărtășită.
„Între discursurile concurente își păstrează încă o influență semnificativă versiunea foștilor comuniști convertiți în revoluționari și democrați, versiune asumată de Ion Iliescu și de reprezentanții Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 care nu întotdeauna vădește acuratețe istoriografică”, potrivit sursei citate.
De asemenea, discursurile de tip conspiraționist au avut un impact semnificativ. Cu toate acestea, condamnarea generalilor Victor Athanasie Stanculescu și Mihai Chițac este percepută ca pozitivă și justă de o majoritate relativă a publicului, ceea ce confirmă că o bună parte a românilor consideră Armata – la momentul decembrie 1989 – drept o forță de represiune.
În raport cu alte sondaje se remarcă o diminuare a atitudinilor naționaliste față de minorități și un sprijin consistent pentru restituirea proprietăților confiscate sub regimul comunist. Înființarea Regiunii Autonome Maghiare și suprareprezentarea minorităților etnice în aparatul de partid și ideologic – mai ales în primele două decenii de regim comunist – au rămas în memoria colectivă, dar publicul de astăzi nu adoptă neapărat opinii xenofobe, a mai precizat IICCMER.
Totodată, autorii studiului arată că dispariția din peisajul mediatic a serviciilor în limba română ale unor posturi de radio occidentale a contribuit probabil la o subreprezentare în ceea ce privește ponderea ascultătorilor de posturi de radio străine înainte de 1989.
„Aparent paradoxal este faptul că respondenții din regiunea Sud apreciază într-un procentaj mai mare decât bucureștenii importanța momentului condamnarii regimului comunist. Același fenomen se înregistrează și atunci când comparăm percepția respondenților din mediul rural care apreciază – 28 la sută – actul condamnării în Parlament a comunismului, față de numai 24 la sută, cât este procentajul în mediul urban”, a precizat IICCMER.
Comparativ cu precedentul sondaj al Biroului de Cercetări Sociale, numărul celor care consideră prăbușirea regimului comunist drept benefică a crescut de la 40 la sută (sondaj BCS) la 44 la sută (sondaj CSOP).
Sondajul a avut ca teme principale de cercetare revoluția din decembrie 1989, consecințele instaurării regimului comunist asupra minorităților etnice și religioase, restituirea proprietăților confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989, influența trecutului comunist asupra societății de astăzi.
