Experții în sănătate publică din Australia au elaborat un proiect menit să țină evidența numărului de țigări care pot fi cumpărate de fiecare cetățean, fumătorii fiind nevoiți să plătească pentru o autorizație anuală care ar limita cantitatea de țigări achiziționate în două săptămâni.
Propunerea radicală, care dorește, pe scurt, introducerea unei „autorizații de fumat” pentru reducerea efectelor dăunătoare ale tutunului, a fost deja întâmpinată binevoitor de unii și categorizată drept scandaloasă de alții, scrie Daily Mail.
Conform sugestiei, publicată săptămâna aceasta de profesorul Simon Chapman de la Universitatea din Sydney, Australia, în revista PLOS Medicine, fumătorii ar trebui să aplice și să plătească pentru o autorizație obligatorie sub forma unui card cu cip care va fi arătat la achiziționarea țigărilor.
Acest lucru ar putea descuraja adolescenții de la a se apuca de fumat, este de părere Dr. Chapman. Tot potrivit acestuia, comercializarea tutunului este în prezent supusă unor controale superficiale în comparație cu alte produse periculoase care amenință atât siguranța personală, cât și cea publică.
„Consumul prelungit de tutun provoacă moartea în cazul a aproximativ jumătate dintre fumători, statisticile arătând că până la sfârșitul acestui secol numărul oamenilor care mor din cauza bolilor cauzate de tutun va ajunge la un miliard”, a spus Chapman. „Nici o altă activitate nu provoacă atât de multe morți anual.”
Cardul dotat cu cip i-ar permite guvernului să limiteze cantitatea de țigări cumpărate de un fumător, profesorul Chapman sugerând că 50 pe zi pentru o medie de două săptămâni ar fi de ajuns pentru fumătorii înrăiți.
Chapman a adăugat că autorizația ar fi reînnoită în fiecare an, fumătorii stabilind limite zilnice pentru țigările cumpărate. Aceștia ar fi de asemenea testați cu privire la cunoștințele lor despre riscurile de sănătate pe care le implică viciul. În plus, informațiile adunate din aplicațiile cardului ar putea fi folosite pentru o mai bună formulare a strategiilor de prevenire a fumatului.
Cei care se opun acestei idei, a continuat profesorul din Australia, ar putea sugera că în curând vor apărea autorizații pentru consumul de alcool sau de produse fast-food sau pentru a putea întreprinde orice altă activitate „riscantă”.
„Argumentul acesta se bazează pe înțelegerea în general precară a amplitudinii riscurilor fumatului față de alte riscuri pentru sănătate cumulate zi de zi”, Simon Chapman a explicat.
Pe de altă parte, într-o replică scrisă la articolul inițial, profesorul Jeff Collin de la Universitatea din Edinburgh, Scoția, a spus că o autorizație pentru fumat nu ar putea funcționa.
„Conotațiile autoritariene ale acestei autorizații s-ar confrunta în mod inevitabil cu o ostilitate pronunțată. În Marea Britanie, de exemplu, guverne succesive au eșuat în tentativele de a introduce carduri de identitate”, a spus Collin, adăugând că o astfel de autorizație i-ar stigmatiza și îndepărta pe fumători și ar muta accentul de pe industria tutunului, pe care el o consideră adevăratul vinovat.
Potrivit profesorului din Edinburgh, provocarea fundamentală este că îndreptarea către o societate fără fumători ar trebui să depindă de determinanții sociali ai sănătății și să promoveze egalitate și dreptate socială, verdictul lui fiind: „Propunerea unei autorizații pentru fumat ar trebui să fie respinsă pentru că eșuează în îndeplinirea acestei provocări”.
În ultimii ani, Regatul Unit al Marii Britanii a inițiat diverse măsuri pentru a descuraja acest viciu. În Anglia, fumatul a fost interzis în spații publice închise în iulie 2007, inclusiv în baruri și restaurante, măsură luată și de Scoția și Țara Galilor.
