Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câștig de cauză unui sindicat al preoților din Mitropolia Olteniei privind dreptul clericilor la libera asociere în sindicate, Patriarhia Română solicitând statului să conteste hotărârea dată de instanța de la Strasbourg.
„Patriarhia Română a luat cunoștință cu uimire de hotărârea în primă instanță a completului de judecători din cadrul secției a III-a a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoților din Mitropolia Olteniei «Păstorul cel bun» contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizații de tip sindical. Studiind cu atenție această hotărâre, Patriarhia Română constată mai multe probleme”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
Potrivit Patriarhiei, este vorba despre „cunoașterea trunchiată (insuficientă)” de către CEDO a specificului relațiilor dintre stat și culte în România și ignorarea prevederilor Constituției României, a Legii Cultelor privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România și a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin Hotărârea de Guvern 53/2008, care enunță cu claritate autonomia și libertatea bisericii față de stat.
În opinia Patriarhiei, s-a produs o confuzie între specificul vocațional al preoției, care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau slujire liber asumată a comunităților de credincioși, pe de o parte, și raporturile de muncă specifice angajaților civili, pe de altă parte.
Patriarhia Română: Sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală și pastorală a preoților
Patriarhia consideră că este total eronată afirmația din hotărârea CEDO potrivit căreia statutul așa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor și canoanelor. În realitate, „sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală și pastorală a preoților, și anume organizarea de mitinguri, demonstrații și greve, mențiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de factori ai păcii sociale privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor”.
De asemenea, statutul sindicatelor prevede respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă și sărbătorile legale. În cazul clericilor, aceste zile nu pot fi libere, întrucât zilele de sâmbătă și duminică, prima și a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paști, Nașterii Domnului și Rusaliilor, precum și în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, „când tocmai atunci credincioșii sunt în număr mai mare prezenți la biserică”, a adăugat Patriarhia.
De asemenea, statutul sindicatului prevede „asigurarea prezenței și reprezentării sindicatului la toate nivelurile și în toate organismele de decizie bisericească”, inclusiv la lucrările Sfântului Sinod, ceea ce, în opinia Patriarhiei, ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii și o încercare a sindicatului „de a deveni un grup de presiune și de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferințele preoțești administrative lunare, cercurile pastorale, conferințele preoțești pastoral-misionare semestriale sau în Permanențele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Național Bisericesc și Adunarea Națională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române”.
Potrivit Sfintelor Canoane universale și Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, preoții – asemenea magistraților și militarilor – „nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfășoare activități economice, direct sau prin interpuși, și să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparțiali și total angajați în slujirea binelui comun al populației”, a precizat sursa citată.
„Ne exprimăm speranța că statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată”
Potrivit Patriarhiei, o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituțională și legală a cultelor din România și din statele membre ale Consiliului Europei, „asimilând vocația sacerdotală misionară cu acțiunea sindicală protestatară”.
Patriarhia precizează că această decizie a CEDO „a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanți ai altor Biserici europene”, care și-au exprimat intenția de a se solidariza cu statul român și Biserica Ortodoxă Română, deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.
În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente – cum ar fi de exemplu cauzele Műller, Reuter și Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011 – ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că „statutul, drepturile și obligațiile slujitorilor unui cult religios față de acest cult țin de competența exclusivă a cultului respectiv”, a mai precizat Patriarhia Română.
Patriarhia își exprimă speranța că statul român va contesta cu fermitate această „hotărâre inadecvată”.
„Ne exprimam speranța că statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată și avem convingerea că Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoților din Mitropolia Olteniei «Păstorul cel bun» contra României, care nu ține cont de autonomia și de specificul organizării și funcționării activității cultelor religioase, recunoscute și garantate ca atare în toate statele democratice”, se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.
