CEARTORIA. Ctitorită, împreună cu Dubăvățul și Oșilibul, din vremea lui Ștefan cel Mare, Andreico Ciortorâischi, satul numit, în 2 noiembrie 1464, Ciortorâia, după numele întemeitorului, a fost întărit, „a treia parte de hotar… care se alăturează cu hotarul Vășcăuților”, pe malul drept al Ceremușului, în 1623, de Ștefan Tomșa al II-lea, ctitorul Putnei, lui Mihai Tăutul, pârcălabul de Hotin.
Cum părintele lui Andreico Ciortorâischi, Nemircea Ciortorâischi, fratele lui Ivașco, pare să fi înființat satul cu mult înainte de atestarea sub numele de Ciortorâia, în 1437, vechiul sat Nemirceanii pare să fi fost, după Costăchescu, același sat, dar cu un nume anterior cestuilalt.
În 2 aprilie 1623, Ștefan Tomșa întărește pârcălabului de Hotin, Mihai Tăutul, „și a treia parte de hotar den satul Ciortorie și partea lui Vasile Hlipco, cât se va alege dentracelaș sat Ciortorie”.
În 31 iulie 1724, Velicico Cațichi și jupâneasa Safta vindeau cumnatului lor, Dănilă Giurgiuvan, „a opta parte de sat de Ciortoria”.
În 24 iunie 1759, mazilul Dănilă Giurgiuvan lasă, prin diată, feciorilor săi, Mihai și Toader, „jumătate de sat de Ciortorie”, iar fetei sale, Gafița, „a patra parte de sat de Ciortoria cu doi vecini”.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Ciortorie, moșie a lui Mihalachi de Câmpulung GIURGIUVAN vornic, „13 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Pavel, 2 dascăli, Dănilă și Dumitru palamar, 8 scutelnici ai lui Mihalachi Giurgiuvan, Dănilă Sabâcu, Vasili Ivaniuc, Ion Opăriac, Ivan Udut, Ion Andronic, Grigoraș Andronic, Vasile Andronic și Hlihor Pilipiac, 2 țigani, Vasili și Dumitru, și un jidov, Maerku.
În 1775, satul Ciortorie, cum e menționat în evidențele lui von Spleny, avea 1 boier din neamul Tăuteștilor, 1 popă (și el, Tăutu) și 15 familii de țărani iobagi.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Ceartoria, cu 410 enoriași, în 1843, îl avea patron bisericesc pe Stephan von Krzystofowicz, paroh fiind Ștefan Halip. În 1876, patron bisericesc era armeanul Nicolai de Petrino, paroh era Meletie Halip și era frecventată de 1.508 enoriași. În 1907, paroh era Alexandru George Danilevici, născut în 1862, preot din 1891, paroh din 1898, cantor fiind, din 1900, Vasile SEROTA, născut în 1874.
O școală cu 2 clase funcționa, în Ceartoria, din 1886[2].
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 449
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 22, 1876 p. 95, 1907 p. 75