Ce-ți visez eu ție, dulce Românie!

Așadar Pițurcă a visat formula de echipă cu Cristi Chivu la închidere! Dezarmantă sinceritatea sa, dar dacă de data asta se așteaptă cineva să-l iau peste picior, se înșeală. Științific dovedit, nu cu formule matematice ci prin metode specifice, altele decât alea ale adevăratelor fiice ale Omidei, visul este reflectarea din subconștient a problemelor care te macină în stare de veghe. Eu însumi am găsit de vreo două ori soluțiile unor altgoritmi care-mi invadaseră viața de zi cu zi, pur și simplu visându-le! Asta denotă faptul că selecționerul este dedicat muncii sale și se frământă căutând rezolvări. Bineînțeles, Pițurcă putea visa și lucruri fără sens legate de fotbal, cum ar fi reprofilarea lui Ogăraru ca fundaș dreapta la echipa națională. Reprofilarea din postura de persona non grata, desigur! Iată că nu m-am putut abține…
Ce alte vise, evident frumoase, am putea avea și noi în legătură cu echipa națională? Spre exemplu, la proximul nostru meci de calificare, cel cu Olanda, Van der Saar să ia exemplul isprăvii lui Robinson. Nu, nu Robinson Crusoe, ci Paul Robinson, nefericitul goalkeeper al Angliei! Un luft de zile mari la încercarea de a degaja balonul pasat simplu de Neville, consecința fiind un autogol stupid care a îngropat definitiv speranțele Angliei în meciul contra Croației. Imediat am fost răsfățați cu reluări din toate unghiurile posibile și am putut constata că mingea a țopăit dintr-o brazdă perfidă exact în clipa în care Robinson vroia s-o plesnească. Iar ieri am citit în presa noastră de specialitate despre “gafa lui Robinson”! Care gafă, fraților?! Păi la tenis, când mingea ciupește fileul și sare peste racheta unui jucător, parcă se vorbește de ghinion, nicidecum de vreo gafă! Sărmanul Robinson pur și simplu a naufragiat pe o insulă pustie de noroc!
Miercuri seară, spre deosebire de englezi, olandezii au beneficiat ei de un autogol. Dacă nouă ne-au oferit o pasă de gol pe tavă, albanezii au fost și mai generoși cu oamenii lui Van Basten, le-au băgat-o direct în ațe. Până la asemenea pere mălăiețe, mă tem că tot prin muncă cinstită trebuie să încercăm să-i dovedim pe batavi. Asta este, să visăm că doar munca e soluția. Dar să nu țină prea mult coșmarul!