Ce sunt „Stâlpii”?

Primul act ce se cuvine a fi împlinit ca urmare a trecerii la cele veșnice a vreunui creștin îl reprezintă săvârșirea unei slujbe speciale, a Stâlpilor. Această rânduială constă în citirea unor pericope evanghelice ce cuprind relatarea învățăturilor Mântuitorului Iisus Hristos în legătură cu un punct forte al credinței noastre: învierea trupurilor. Datorită faptului că această credință reprezintă temelia vieții creștine, slujba prin care se întăresc aceste învățături poartă denumirea „Slujba Stâlpilor”. Molitfelnicul și Panihida sunt cărțile de cult în care se regăsesc pericopele evanghelice ce pot fi citite cu acest prilej.
Credincioșii pot solicita preotului săvârșirea acestei slujbe într-una din cele trei zile până la înmormântare. De cele mai multe ori însă, slujba se săvârșește în ajunul înmormântării, când se pot discuta cu preotul slujitor ultimele detalii referitoare la ritualul funebru. Rostul rânduielii Stâlpilor este îndoit. Pe de o parte, citirea Stâlpilor reprezintă exprimarea nădejdii celui răposat în învierea cea de obște, precum și întărirea familiei celui adormit în credința că moartea nu reprezintă un final tragic, fără perspectivă, ci din contră, aceasta exprimă un moment în care credința noastră se impune a fi mărturisită.
Pericopele evanghelice rânduite a fi citite la căpătâiul celui adormit sintetizează și cristalizează „coloana vertebrală” a credinței noastre. Dătătoare de nădejde, aceste fragmente reunite de la toți cei patru Evangheliști amintesc de Învierea Domnului, de Arătările Sale mironosițelor și ucenicilor, cuprinzând totodată pildele Mântuitorului referitoare la credința în înviere (pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, pilda năvodului, a mărgăritarului, a grăuntelui de muștar etc.). Unele pasaje evanghelice se referă la Mântuitorul ca „pâine a vieții”, precum și ca Judecătorul cel Drept ce va veni la sfârșitul veacurilor.
Stâlpii reunesc așadar cuvintele Mântuitorului în legătură cu taina cea mare a Învierii. Săvârșirea acestei rânduieli nu trebuie privită ca ceva ce trebuie împlinit în virtutea tradiției, ci cu deosebită seriozitate. Moartea reprezintă un examen dur al credinței pe care o mărturisim, iar Stâlpii au rolul de a ne întări și reîmprospăta realitatea acestui fapt.
(drd. Grigore MEȘTEROAIE)