Ce știm despre Postul Mare

Biserica nu roagă niciodată așa de tare și așa de des pe Dumnezeu, ca în timpul Postului Mare, cerând de la El să dăruiască fiecăruia dintre noi putința de a-și vedea păcatele sale și de a nu osândi pe aproapele său. Fiecare trebuie să se păzească pe sine. Aceasta este sfințirea de trebuință a postului: smerenia! Postul Mare începe luni, 2 martie. Este cel mai lung post din calendarul creștin-ortodox și durează șapte săptămâni. Postul Mare mai este numit și Postul Patruzecimii sau Postul Paștelui.
Postul
Postul nu este un scop în sine, ci un motiv de bucurie. O bucurie pe care o putem trăi și trebuie să o trăim în timpul Postului Mare. Învierea lui Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Iar Postul Mare, pregătirea primirii în inima curată a acestei sărbători. Este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciții pentru a fi mai buni, mai înțelepți, mai blânzi, să privească mai mult la ei și mai puțin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare, chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. Sunt scutiți de la post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc și bolnavii. Este preferabil ca o persoană să postească fie și o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiția ortodoxă.
Semnificația
Postul propriu-zis este comparat cu călătoria de patruzeci de zile a poporului evreu în pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a săvârșit mai multe minuni și, prin analogie, același model de explicație este dată de Sfinții Părinți celor patruzeci de zile de Post. Ultima săptămână a Postului care precede sărbătoarea este Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor și se termină cu Duminica Pascală.
Zilele postului
Regulile bisericești au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită și a patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, pâine și apa. În zilele de miercuri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine și legume fierte, fără untdelemn. În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta, și untdelemn și puțin vin. În toată această perioadă sunt doua dezlegări la pește, de Buna Vestire și de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).
Interdicții
Postul alimentar trebuie însoțit de abstinența sexuală, dar mai ales de conduita morală. Spre sfârșitul Postului, credincioșii trebuie să se spovedească și apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtășanie. Este importantă starea de spirit pe care o au credincioșii în această perioadă. În Postul Paștelui nu se fac cununii religioase.
Regim vegetarian
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentație bazată în principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentație în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine și minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară.
(Liviu BREZAE)