Decizia Ministerului Sănătății de comasare a unor spitale sau de reprofilare a altora în cămine de bătrâni a provocat reacții diverse din partea autorităților locale care, în funcție de coloratura politică, au criticat această măsură, au amenințat cu acțiuni în instanță sau, dimpotrivă, au aprobat-o
ARAD
În Arad, Spitalul Municipal și Maternitatea vor fi comasate. Totodată, Spitalul Orășenesc Sântana, Spitalul comuncal Gurahonț și Centrul de sănătate Chișineu Criș, afalate în administrarea autorităților locale, ar urma să devină cămine de bătrâni.
În ceea ce privește comasările din Arad, autoritățile județene și municipale, conduse de PDL, susțin acest demers.
Însă primarul orașului arădean Chișineu-Criș (PSD) s-a declarat revoltat de includerea spitalului local pe lista unităților care vor fi transformate în cămine de bătrâni, susținând că bolnavii din zonă vor ajunge să se trateze în Ungaria, „pe bani grei”.
„Sunt revoltat că vom umple țara de cămine de bătrâni, în care nu vom mai apuca să stăm pentru că vom muri bolnavi, fără tratamente în spitale. Guvernul ne-a obligat să luăm aceste spitale, prin așa-zisa descentralizare, iar după ce am investit în ele și le-am adus la condiții decente ni le ia”, a declarat primarul orașului Chișineu-Criș, Gheorghe Burdan.
Primarul orașului a precizat că, la începutul anului, când a fost informat despre posibila desființare a spitalului, a făcut memorii către toate instituțiile responsabile ale statului, inclusiv către Ministerul Sănătății, dar acestea au rămas fără răspuns.
Primarul comunei Gurahonț, Gheorghe Florea (PNL) a spus și el că se opune demersului, în timp ce edilul din Sântana, Viorel Enache (PDL), a anunțat că acceptă decizia Ministerului Sănătății.
De asemenea, în județul Arad vor fi comasate într-o singură unitate Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Municipal și Maternitatea, autoritățile județene și municipale, conduse de PDL, susținând acest demers.
BIHOR
În Bihor, pe lângă fuziunea spitalelor de Neuro-Psihiatrie și TBC cu Spitalul Municipal și a Maternității cu Spitalul Județean, Centrul de Sănătate Valea lui Mihai se va comasa cu Spitalul Municipal din Marghita. Totodată, Spitalul Orășenesc Ștei și Centrul de Sănătate Bratca vor fi transformate în cămine de bătrâni. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul autorităților locale.
Primarul comunei Bratca, Adrian Mateiaș (PNL), va da MS în judecată dacă nu va reveni asupra deciziei de a transforma centrul de sănătate din localitate în cămin pentru bătrâni, deoarece centrul deservește 20.000 de locuitori, iar comunitatea are deja un proiect european de înființare a unui azil
„Vom da Ministerul Sănătății în judecată, pentru că am semnat un contract de preluare și am investit sute de mii de euro în acest centru. Să spună în ce bază ne desființează”, a spus edilul, adăugând că nici el, și nici comunitatea nu vor permite sub nicio formă transformarea centrului de sănătate din localitate în cămin de bătrâni.
Primarul s-a declarat revoltat deoarece, dacă centrul de sănătate se va desființa, aproximativ 20.000 de oameni din patru comune și zeci de sate din jurul comunei Bratca vor fi nevoiți să străbată zeci de kilometri pentru a ajunge la un spital, în caz de urgențe.
„Problema este că în acest spital avem și 25 de copii bolnavi psihic, foarte gravi, care au fost aduși acum mulți ani din instituțiile statului și care dacă nu erau la Bratca erau morți. Acum vor merge înapoi la Cadea? A doua problemă este că anul trecut, când am preluat spitalul, am început deja procedura de acreditare a spitalului, prin dotări, laboratoare. Am luat măsuri să asigurăm fiecărui pacient metri pătrați necesari, conform standardelor europene, am pus grup sanitar în fiecare salon. Acum, când ne-am dezvoltat, ni se pune boncancu’ în față”, a afirmat Mateiaș.
La rândul său, primarul orașului Ștei, Ioan Lucaciu (PDL), unde spitalul orășenesc va fi transformat tot în cămin de bătrâni, susține că nici Ministerul Sănătății, și nici Direcția de Sănătate Publică nu au făcut o evaluare concretă a spitalului.
„Chiar invit orice comisie de evaluare să vadă dacă mai există un spital similar cu acesta. Are 56 de paturi, s-au făcut reparații capitale, avem dotări, avem căldură și condiții optime pentru a putea trata orice bolnav. Am făcut totul cu putință să evit această reorganizare, pentru că spitalul spitalul deservește tot sudul județului, adică circa 28.000 de locuitori. În fiecare an, la împărțirea bugetului, am avut grijă ca spitalul să fie cap de afiș, cu atât mai mult cu cât nu trebuie să uităm de dezvoltarea și de perspectiva turistică a zonei, Arieșeni, Vârtop, Padiș, Moneasa, care presupune existența obligatorie a unui spital. Spitalul are și o secție de Dializă, care este foarte aglomerată”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Ioan Lucaciu (PDL).
Pe de altă parte, în ceea privește comasarea spitalelor, la Oradea autoritățile locale sunt în asentimentul ministerului. Și primarul orașului Valea lui Mihai, Kovacs Zoltan (UDMR), se declară optimist și speră ca prin decizia luată situația Centrului de Sănătate din oraș, care va fuziona cu Spitalul Municipal Marghita, să fie îmbunătățită.
„Ne-am dorit din tot sufletul să avem centru de sănătate, care să fie al orașului. Acum am început să reabilităm centrul așa cum ar fi bun pentru zona noastră. S-a pus problema să alegem: ori cămin de bătrâni ori comasare. Noi dorim neapărat să avem un mic centru de sănătate unde pot să vină locuitorii când au probleme de sănătate, de aceea comasarea e mai bună”, a declarat Kovacs.
BOTOȘANI
În județul Botoșani, șase spitale vor fi comasate cu Spitalul Județean Mavromati, iar spitalele din Săveni și Trușești vor fi transformate în cămine de bătrâni. Astfel, Spitalul Județean Mavromati Botoșani va prelua în subordine Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Botoșani, Spitalul de Copii Botoșani, Spitalul de pneumoftiziologie Botoșani, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda, Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga și Spitalul Orășenesc Darabani, în timp ce Spitalul Orășenesc Săveni și Spitalul Comunal Trușești sunt propuse pentru reorganizare, urmând să fie transformate în centre de permanență sau unități medico-sociale.
Propunerea este apreciată de autoritățile județene, dar nu și de directorii de spitale, în timp ce, la Săveni, edilul local o critică. Primarul orașului Săveni, Relu Târzioru, consideră că propunerea Ministerului Sănătății „este o mare eroare”, comisă pe fondul „demersurilor și influențelor politice”.
„La Săveni, există deja o unitate medico-socială și tocmai am semnat un contract de 15,3 miliarde de lei vechi pentru extinderea și dotarea acestei unități. Este aberant să menții un spital ca cel din Darabani, care are și adresabilitate scăzută, doar pentru că un anumit parlamentar s-a născut la Darabani și la Săveni nu avem”, a declarat Relu Târzioru (PNL).
El a precizat că Spitalul Săveni are cea mai mare adresabilitate din județ, acesta deservind 11 administrații locale, gradul de rezolvare a cazurilor medicale fiind de 95 la sută.
Directorul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Botoșani, dr. Maria Olaru, consideră că decizia de comasare a spitalului cu cel județean nu este bună.
„Nici nu știu ce aș mai putea să comentez despre această decizie a Ministerului Sănătății. Dacă într-adevăr doreau părerea noastră, ne consultau. Această comasare este un lucru foarte rău pentru noi, este dezastruos. Cu siguranță vor fi făcute și disponibilizări, iar de investiții nici nu cred că mai are rost să vorbesc”, a declarat dr. Maria Olaru.
Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, Cristian Achiței (PDL), aprobă și susține decizia de comasare a spitalelor cu cel județean aflat în administrarea CJ.
„Mie oricum mi se părea că în județul Botoșani, având șase spitale, la nivelul și forța noastră financiară, nu era ceva în regulă, atâta timp cât județul Suceava are un singur spital județean la Consiliului Județean și ei au o altă putere financiară”, a spus Achiței. De aceeași părere este și viceprimarul municipiului Botoșani, Florin Ghiorghiță (PDL).
BRAȘOV
Cele patru spitale din Brașov propuse pentru comasarea cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov sunt Spitalul Clinic de Copii Brașov, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea”Brașov, Spitalul de Boli Infecțioase Brașov și Spitalul de Pneumoftiziologie Brașov. Pe lista cu unitățile propuse spre reprofilare și transformare în cămine de bătrâni se află Spitalul municipal Săcele, Spitalul municipal Codlea și Spitalul de Boli Cronice Victoria care vor trece în subordinea consiliilor locale de care aparțin.
Managerii spitalelor din Codlea, Săcele și Victoria consideră măsura abuzivă, în timp ce conducerile Spitalului de Copii și Maternității Brașov spun că varianta comasării cu Spitalul Județean Brașov este irealizabilă și ilogică.
Astfel, managerul Spitalului de Copii Brașov, Ioan Mâzgărean, a declarat că în momentul de față această măsură nu poate fi realizată.
„În condițiile actuale, nu se poate realiza acest lucru. Poate ar fi posibil peste vreo doi – trei ani dacă se va construi noul spital. Într-un spital cu 1.500 de paturi să faci la un etaj secția de Copii, la alt etaj Ginecologie și așa mai departe, poate că ar fi posibil. Dar în condițiile actuale este imposibil. E ceva iluzoriu. Sunt povești”, a spus Mâzgărean.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Maternității Brașov, Ionel Moldovan, consideră că ideea comasării Maternității cu Spitalul Clinic Județean de Urgență „nu are nicio logică”.
„Maternitatea merge bine în prezent. Poate de aia și vor să ne preia, ca să ne meargă și nouă rău. Nu are nicio logică ce vor ei, mai ales că noi suntem un spital interzonal și avem paciente și din județele limitrofe, din Covasna sau Prahova, nu doar din Brașov. Ne opunem categoric”, a spus Moldovan.
În ceea ce privește cele trei spitale din Codlea, Săcele și Victoria care au fost propuse spre desființare și transformare în cămine de bătrâni, managerii acestora consideră că măsura este abuzivă.
Managerul Spitalului Municipal Săcele, Teodora Rodica Crăciun, a declarat că spitalul pe care îl conduce a trecut cu bine evaluările din fiecare an, iar în municipiul Săcele sunt deja trei cămine de bătrâni.
„Presupun că ar trebui desființate un număr de spitale după evaluare. Dar la noi nu s-a făcut nicio evaluare, a fost doar o discuție la modul general. Spitalul nostru a trecut evaluările cu bine în fiecare an. De la Prefectură nu a venit nimeni să vadă spitalul. Aici s-au investit peste 26 de miliarde de lei vechi. Nu știu câți săceleni vor avea bani să meargă la Brașov sau la clinicile private. E o măsură negândită, luată pe genunchi. Nimeni din acest județ nu se luptă pentru a dezvolta spitalele, ci pentru a le închide. Mai ales că în Săcele avem deja trei cămine de bătrâni”, a spus Crăciun.
În aceeași situație se află și Spitalele din Codlea și Victoria care deservesc un număr mare de pacienți ce vor fi nevoiți să meargă la spitale din orașele învecinate.
CONSTANȚA
În județul Constanța, Ministerul Sănătății a decis ca Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Nord să treacă în subordinea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia să fie comasat Sanatoriului Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța să fie unit cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Sud și Spitalul de Ftiziologie Agigea să fie subordonate Spitalului Județean Constanța. De asemenea, Spitalul Orășenesc Cernavodă și Centrul de Sănătate Băneasa vor fi transformate în cămine de bătrâni.
Directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Dan Căpățână, a declarat că nu este de acord cu decizia Ministerului Sănătății de a comasa anumite unități medicale sau de a le transforma în cămine de bătrâni fără să se consulte cu autoritățile locale. El a precizat că acest lucru nu se poate întâmpla decât cu acordul Consiliului Județean Constanța, care administrează cele trei unități spitalicești.
„Preluarea acestor spitale se face doar dacă dorește Consiliul Județean. Ministerul, conform Legii 95 modificate, nu poate decât să vină, să stea de vorbă cu autoritățile locale, să le sfătuiască, să le îndrume, să le explice și să plece. Decizia aparține Consiliului Județean, președintelui Consiliului Județean și Consiliului de Administrație. Ce poate să facă ministerul? Poate să înființeze și să desființeze spitale, că aici și-a păstrat o pârghie, prin propunere a prefectului sau a președintelui Consiliului Județean. Probabil prefectul va răspunde la o comandă politică și dacă va fi de desființat vreun spital îl desființează instant, nici nu se pune problema, pentru că inițiativa trebuie să plece de aici”, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, Dan Căpățână.
De asemenea, directorul Direcției de Sănătate Publică Județeană (DSPJ) Constanța, Constantin Dina, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că în prezent se face o analiză a propunerilor Ministerului Sănătății împreună cu reprezentanții unităților care vor fi afectate, concluziile acesteia urmând să fie date publicității.
DOLJ
Potrivit propunerii făcute de Ministerul Sănătății, Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna ar urma să fie comasat Spitalului Județean de Urgență Craiova, iar Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” de la Dăbuleni cu Spitalul Orășenesc Segarcea. Centrul de Cardiologie Craiova ar urma să comasat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, iar Spitalul de boli infecțioase și cel de Neuropsihiatrie, Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” din Craiova. Spitalul Municipal Băilești va fi transformat în cămin de bătrâni.
Conducerea CJ Dolj, în subordinea căreia se află Spitalele de la Leamna și Dăbuleni, precum și managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Craiova, nu agreează propunerea de comasare a unităților medicale, apreciind că instituțiile ar trebui să funcționeze de sine stătător.
Managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Craiova, medicul Iulian Diaconescu, a declarat că nu agreează propunerea ca unitatea medicală să fie comasată cu Spitalul Municipal „Filantropia”.
„Nu agreăm această propunere de comasare a spitalului nostru la cel municipal. Noi, în discuțiile pe care le-am purtat cu reprezentanții ministerului, am propus altceva. Am propus o comasare cu Spitalul Leamna pentru că avem același profil și suntem incluse amândouă într-un program național. Nu știu de ce s-a ales această soluție, însă la dezbaterile pe care probabil o să le mai avem cu autoritățile locale ne vom susține în continuare punctul de vedere. Este o soluție nemedicală”, a declarat Diaconescu.
Nici conducerea CJ Dolj, instituție care are în subordine Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna și Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” de la Dăbuleni, nu este de acord cu propunerea MS.
„Nu suntem de acord cu această comasare propusă de minister. Ne dorim ca aceste spitale să rămână de sine stătătoare și să fie în continuare în subordinea CJ Dolj. Spitalul de la Dăbuleni în care consiliul a investit numai anul trecut un milion de euro pentru modernizare trebuie tratat cu atenție, mai ales că în acea zonă avem de-a face cu cea mai ridicată rată de creștere demografică și este păcat să nu rămână un spital de sine stătător”, a declarat președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa (PSD).
El apreciază că ministerul s-a grăbit atunci când a făcut propunerea comasării Spitalului de Pneumofiziologie de la Leamna, întrucât această unitate, care este o „bombă socială”, ar fi putut fi transformată mai curând în sanatoriu decât să fie comasată.
„O situație deosebită o are și Spitalul de la Leamna care reprezintă o adevărată bombă socială. Acolo se tratează cazuri grele, care reprezintă un pericol pentru cei care locuiesc în zonă, pentru cei care lucrează acolo. Trebuie multă atenție și cred că mai curând acolo ar fi trebuit să se transforme într-un sanatoriu decât să fie comasat. Cred că s-au grăbit cei de la minister cu aceste comasări”, a mai precizat Prioteasa.
HARGHITA
Cele cinci spitale din județul Harghita sunt singurele unități sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare.
HUNEDOARA
Potrivit propunerii făcute de Ministerul Sănătății, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu și Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad ar urma să fie comasate cu Spitalul Județean de Urgență din Deva, în timp ce Spitalul Municipal Vulcan, Spitalul de Boli Cronice Petrila și Spitalul Municipal Lupeni cu Spitalul de Urgență Petroșani.
Totodată, Spitalul Orășenesc Hațeg și Centrul de Sănătate Călan ar urma să fie reprofilate în cămine de bătrâni în subordinea Consiliului Local Hațeg și Consilului Local Călan.
Șeful Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț (PNL), a declarat că aleșii județeni vor decide dacă este cazul să fie comasate sanatoriile TBC din Brad și Geoagiu cu Spitalul Județean de Urgență din Deva, afirmând însă că el se va opune deoarece cele trei unități medicale sunt profitabile.
„Eu, CJ, decid dacă vreau comasarea unităților medicale din subordine. Ministerul Sănătății anunță comasarea sanatoriilor TBC din Brad și Geoagiu cu Spitalul Județean de Urgență din Deva și susține că autoritățile locale au participat la decizie. Ei bine, nu-i așa. La întâlnire s-a discutat altceva. În urma discuțiilor, Centrul de Sănătate Călan, care în acest moment este în subordinea CL Călan, urma să fie secție externă a Spitalului Județean de Urgență din Deva și implicit să trecă în subordinea CJ Hunedoara, iar cele două sanatorii să rămână unități medicale de sine stătătoare și să rămână în subordinea CJ cum sunt și acum”, a afirmat Moloț.
Moloț a afirmat că se opune unei comasări în forma anunțată de Ministerul Sănătății.
„În data de 10 februarie, în ședință de Consiliu Județean, voi propune proiecte de hotărâri care vizează păstrarea celor trei unități medicale, sanatoriile Brad și Geoagiu și Spitalul Județean, în forma actuală. Sunt profitabile. Spre exemplu, Spitalul Județean are astăzi în cont trei milioane de lei. În ultimele șase luni de când l-am preluat CJ a alocat un milion de euro pentru investiții. Și cu toate acestea nu se vrea să se țină cont de părerea noastră. Ce este asta, autonomie locală centralizată?”, a anunțat el.
Întrebat dacă unitățile medicale au șanse să încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara în cazul în care nu are loc comasarea în forma anunțată de Ministerul Sănătății, Moloț a precizat că toate unitățile medicale sunt pe profit.
„Toate trei sunt unități medicale bune, renumite. Cel din Brad este renovat. Spitalul Județean din Deva are încă rezerve în conturi, iar cel din Geoagiu este în curs de renovare. Nu văd de ce ar avea probleme la contractările cu CAS”, a spus Moloț.
Moloț a adăugat că, legat de județul Hunedoara, a mai observat și alte „inadvertențe” privind comasarea unităților medicale.
„Dacă în Valea Jiului pe bună dreptate trebuie făcut ceva deoarece sunt patru spitale pe o suprafață de zece kilometri, nu același lucru îl pot spune despre Spitalul din Hațeg. Dacă acesta va fi transformat într-un centru pentru vârstnici, pe un teritoriu de 100 de kilometri între Petroșani și Hunedoara nu va mai fi nicio unitate medicală. Nu cred că reprezentanții Ministerului Sănătății cunosc situația din teren. Numai cine nu cunoaște județul Huendoara poate propune așa ceva”, a apreciat șeful CJ Hunedoara.
IAȘI
Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, coamasarea Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan”, Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” și Institutului de Gatsroentereologie și Hepatologie din Iași într-o singură unitate, care va funcționa în subordinea ministerului sub denumirea Spitalul de Urgență „Sf. Spiridon”. Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a solicitat autorităților locale alocarea a minimum 3% din bugetele locale pentru finanțarea spitalelor care le sunt date în administrare.
După ce MS a anunțat lista spitalelor comasate, președintele Consiliului Județean Iași, Constantin Simirad (independent susținut de UNPR), a declarat că se opune comasării spitalelor din municipiu aflate în subordinea instituției, precizând că nu este convins că proiectul inițiat de Ministerul Sănătății va duce la eficientizarea sistemului sanitar.
„Este prematur să procedăm la astfel de acțiuni. Deocamdată, nici măcar nu suntem obișnuiti cu patronarea celor șase spitale din Iași. Nu știu cum am putea funcționa mai bine, dar nu sunt convins că astfel de măsuri vor duce la eficientizarea sistemului sanitar”, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, Constantin Simirad.
Șeful CJ Iași a afirmat că nu este de acord cu dispariția personalității juridice în cazul Spitalului de Neurochirurgie, Spitalului de Boli Infecțioase și al Maternității „Elena Doamna”, adăugând că se va opune comasării acestora cu alte unități medicale din Iași.
„Comasarea spitalelor este o idee bună doar din punctul de vedere al unei administrații unice, să facem, de exemplu, licitație comună pentru achiziția de medicamente”, a spus Constantin Simirad.
El a adăugat că, în cele din urmă, o comasare a spitalelor din subordinea CJ nu se poate realiza fără o hotărâre a plenului Consiliului.
CJ Iași are în subordine două maternități, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Copii și Spitalul de Neurochirurgie, toate din municipiul Iași.
NEAMȚ
Potrivit propunerii Ministerului Sănătății, spitalele orășenești din Roznov și Bicaz vor deveni cămine de bătrâni în subordinea consiliilor locale din cele două orașe.
Primarii din orașele Roznov și Bicaz nu sunt de acord cu desființarea unităților spitalicești considerând că nu se poate ca zeci de mii de locuitori să rămână fără asistență medicală și că Ministerul Sănătății nu poate lua decizii fără să se consulte în prealabil cu autoritățile locale.
Autoritățile locale doresc păstrarea spitalului din Bicaz și transformarea celui din Roznov în secție externă a Spitalului Județean Neamț.
Primarul orașului Roznov, Ionel Ciubotaru (PDL), a spus că această decizie a Ministerului Sănătății este cea mai proastă veste pe care a primit-o de când este în administrație.
„Am fost de acord ca spitalul Roznov să devină secție externă a Spitalului Județean, dar nu pot concepe ca zeci de mii de oameni din zonă să rămână fără asistență medicală. Fiind vorba despre un proiect de hotărâre mă voi lupa până în ultimul moment pentru a salva această unitate sanitară”, a spus primarul din Roznov.
Nici primarul din Bicaz, Constantin Catrinoiu, nu este mulțumit de decizia MS, arătând că va încerca să se revină asupra măsurii.
„Nu-mi prea vine a crede că e așa, dar dacă asta vor să facă e grav. Noi ne-am exprimat dorința de a menține această unitate în continuare. Apoi nu înțeleg cum este chestia asta cu descentralizarea, au transmis spitalul în administrarea noastră, pe banii noștri și tot ei decid că-l închid fără să ne întrebe măcar. Rămâne de văzut ce vom face în continuare pentru că vom încerca să schimbăm ceva”, a spus primarul Constantin Catrinoiu.
Președintele Consiliului Județean Neamț, Vasile Pruteanu, care este inițiatorul proiectului de menținere a Spitalului Bicaz și de transformare a celui din Roznov în secție externă, s-a arătat nedumerit de comunicarea ministerului.
„Nu am luat la cunoștință aceste detalii, dar mă voi interesa imediat. Noi am aprobat și în Consiliul Județean toate demersurile pentru a menține în diferite forme aceste spitale funcționale, dar văd că se dorește altceva. Mă voi interesa mai atent asupra acestui fapt și voi suna și la minister pentru a cere lămuriri”, a declarat Vasile Pruteanu (PDL).
PRAHOVA
În Prahova, Spitalul de ginecologie Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești ar urma să fie comasate cu SJU, Spitalul de boli infecțioase cu Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Ortopedie Azuga cu Spitalul orășenesc Sinaia și Spitalul de boli pulmonare Breaza cu Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna. Preventoriul TBC Poiana Țapului, Spitalul de Pneumoftiziologie Florești, Centrul de sănătate Bălțești și Centrul de sănătate Urlați vor fi transformate în cămine de bătrâni.
Reprezentanții Consiliului Județean Prahova, care administrează cele trei unități sanitare din Ploiești propuse spre comasare, au declarat că săptămâna viitoare se va organiza o dezbatere publică în care managerii spitalelor în cauză vor fi consultați cu privire la proiectul Ministerului Sănătății.
Primarul din Câmpina, Horia Tiseanu (PDL), nu este de acord cu propunerea Ministerului Sănătății privind comasarea Spitalului de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Câmpina, unități aflate în administrarea Consiliului Local Câmpina, susținând că cele două spitale nu au nicio legătură unul cu celălalt, ideea fiind „neinspirată”.
Horia Tiseanu a precizat că va face demersuri la Ministerul Sănătății, astfel încât propunerea privind comasarea celor două unități sanitare să nu fie pusă în aplicare.
El a spus că, prin ordonanța privind descentralizarea în sistemul sanitar, consiliile locale primesc dreptul de a restructura spitalele pe care le au în administrare începând din vara anului 2010.
„Mi se pare absurd ca altcineva să vină și să hotărască în locul nostru, dacă prin ordonanța în baza căreia Consiliul Local a preluat spitalele, tot Consiliul Local are dreptul de a le restructura”, a spus Tiseanu.
Primarul din Câmpina a precizat că între cele două spitale aflate în administrarea Consiliului Local Câmpina „nu există nicio legătură”, în sensul că unul este spital de monospecialitate, destinat celor care suferă de boli psihice, iar celălalt are mai multe secții, de la boli interne până la ginecologie.
Primarul orașului prahovean Azuga respinge propunerea Ministerului Sănătății de comasare a Spitalului de Ortopedie din localitate cu cel orășenesc din Sinaia, considerând-o nefundamentată, în timp ce edilul din Sinaia spune că intenția MS este foarte bună.
Primarii din orașele Azuga și Sinaia, din județul Prahova, nu sunt de aceeași părere în privința propunerii Ministerului de comasare a Spitalului de Ortopedie și Traumatologie Azuga cu Spitalul Orășenesc Sinaia, comasare prin care spitalul din Azuga ar urma să devină secție exterioară a celui din Sinaia, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Primarul orașului Azuga, Adrian Purcaru, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că propunerea ministerului în privința comasării celor două unități sanitare „nu are niciun fundament” și nu ține cont de realitățile din zonă.
„Facem reformă de dragul reformei. Nu văd care ar fi câștigul în ceea ce privește reducerea cheltuielilor. Prin urmare, voi face demersurile necesare pentru ca această comasare să nu aibă loc”, a declarat, miercuri, primarul Adrian Purcaru (PDL).
Acesta a spus că va adresa Ministerului Sănătății un memoriu în care va susține ideea păstrării personalității juridice a Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga ca unitate medicală aflată în administrarea Consiliului Local Azuga.
Întrebat care vor fi argumentele, Purcaru a spus că va invoca tradiția, adresabilitatea, faptul că acest spital nu are datorii și, nu în ultimul rând, faptul că unitatea sanitară a beneficiat de reparații capitale, în ultimii trei ani Consiliul Local Azuga alocând de la bugetul local 400.000 de lei pentru acest spital și arătând că încă 1.200.000 de lei de la bugetul de stat pentru lucrări de reparații capitale la spitalul din Azuga.
Pe de altă parte, primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea (PNL), susține că „decizia ministerului este foarte bună”.
„Este nevoie de un spital zonal puternic. Prin comasare, se reduce foarte mult din costuri. În plus, un spital cu mai multe secții oferă servicii medicale mai bune. Noi am început să facem investiții și continuăm să investim în spitalul din Sinaia, iar acesta este pregătit să preia spitalul din Azuga ca secție exterioară”, a declarat, miercuri, corespondentului Vlad Oprea.
Primarul comunei Drajna, Mihai Gavrilă (PNL), a declarat pentru MEDIAFAX că în comună există un pavilion care ține de Spitalul Drajna și care ar putea primi 180 de paturi, cu condiția ca etajul imobilului să fie renovat.
Mihai Gavrilă a precizat că renovarea pavilionului nu va reprezenta o problemă financiară întrucât lucrările ar urma să fie executate de o firmă la care unic acționar este Consiliul Local Drajna, firmă care a executat mai multe lucrări de interes public în comună, la jumătate din prețul cerut de alte firme.
„Suntem deschiși pentru a sprijini această activitate medicală. Vrem să construim, nu să demolăm. Vom găsi banii necesari amenajării, astfel încât să preluăm activitatea spitalului din Breaza”, a spus primarul Mihai Gavrilă.
Spitalul de Boli Pulmonare din orașul prahovean Breaza se confruntă cu probleme legate de spațiu, după ce imobilul în care această unitate sanitară funcționa a fost retrocedat moștenitorilor foștilor proprietari, iar spitalul a fost mutat în clădirea unei foste școli.
Primarul din orașul Urlați și cel din comuna prahoveană Florești critică propunerile făcute de Ministerul Sănătății și spun că nu sunt de acord ca spitalele din cele două localități să fie reprofilate, întrucât gradul de ocupare al acestora este mare, iar în respectivele unități sanitare s-au făcut investiții importante în ultima perioadă.
„Nu știu pe ce criterii s-au luat deciziile privind desființarea acestor spitale. În Centrul de Sănătate Urlați s-a investit foarte mult, atât în infrastructură cât și în dotarea cu aparatură. În ultima perioadă am achiziționat aparatură medicală de ultimă generație”, a declarat, pentru MEDIAFAX primarul din Urlați, Marian Machițescu (PNL).
Potrivit primarului din Urlați, Consiliul Local din acest oraș și-a propus ca în cursul acestui an să asigure finanțare pentru anveloparea termică a spitalului și pentru schimbarea acoperișului, acestea fiind ultimele investiții majore de care are nevoie acest centru sanitar.
De asemenea, Consiliul Local Urlați intenționează să cumpere un aparat ultramodern pentru radiologie.
Centrul Medical Urlați are 88 de paturi și un grad de ocupare de sută la sută, a spus primarul Marian Machițescu, care a precizat că în această unitate sanitară lucrează 114 oameni.
La rândul său, primarul comunei Florești, Eugen David, nu este de acord cu propunerea Ministerului Sănătății privind reprofilarea Spitalului de Pneumoftiziologie din localitate în cămin de bătrâni, catalogând propunerea MS drept „o măsură luată pe picior, cu puternic caracter politic”.
Primarul din Florești a arătat că Spitalul de Pneumoftiziologie din Florești este „arhiplin”.
„Spitalul a avut 200 de paturi, 50 au fost desființate. Acum spitalul este arhiplin. Cele 150 de paturi care au rămas sunt ocupate toate și dacă ar fi nevoie de noi internări nu am avea paturi pentru pacienți”, a spus primarul David Eugen.
Acesta a precizat că în ultimele șapte luni Consiliul Local Florești a investit 100.000 de lei în infrastructura spitalului și că întreținerea acestuia nu reprezintă o problemă pentru administrația locală.
„Ne-au dat spitalele și acum aflăm de la televizor că vor să le desființeze. Vă dați seama cât respect au cei de la Ministerul Sănătății pentru noi, autoritățile locale”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul comunei Florești.
De asemenea, pe lista unităților sanitare din județul Prahova care urmează să fie transformate în cămine pentru bătrâni se află Preventoriul TBC de la Poiana Țapului, unitate care este în administrarea Consiliului Local Bușteni, precum și Centrul de Sănătate din comuna Bălțești.
Primarul orașului Bușteni, Emanoil Savin (PDL), a declarat că, în opinia sa, imobilul în care funcționează Preventoriul TBC de la Poiana Țapului ar trebui demolat, întrucât este foarte vechi și șubred, iar o eventuală consolidare a acestuia ar costa la fel de mult ca ridicarea unei noi clădiri.
Emanoil Savin a precizat că în Preventoriul TBC de la Poiana Țapului sunt cazați în permanență aproape 60 de copii cu vârste cuprinse între șapte și 18 ani, care suferă de diverse probleme medicale. Aceștia sunt înscriși și merg la școlile din Bușteni, iar de îngrijirea lor se ocupă 30 de angajați ai Preventoriului.
SUCEAVA
În județul Suceava, Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc va fi comasat cu Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, Spitalul de Psihiatrie Siret va fi comasat cu Spitalul Orășenesc, iar Spitalul orășenesc Gura Humorului va fi comasat cu Spitalul Județean de Urgență. Spitalul de Boli Cronice Solca va fi transformat în cămin de bătrâni.
Primarul orașului Solca, Valeruț Țăranu Hofnar, a declarat că reprofilarea Spitalului de Boli Cronice Solca în Cămin de Bătrâni nu este benefică pentru oraș în condițiile în care populația este îmbătrânită, iar o parte din cetățeni „își prelungeau zilele” adresându-se acestui spital.
El a spus că va aduce la cunoștința Consiliului Local decizia Ministerului Sănătății de a reprofila spitalul din localitate care „probabil nu va îmbrățișa cu drag această inițiativă”.
„Când am participat anul trecut la întâlnirea ministrului Sănătății cu autoritățile locale și județene din județul Suceava, ideea era să se mențină acest spital, dar dacă așa s-a hotărât… Nu e un lucru benefic pentru oraș, lumea e îmbătrânită, iar mulți dintre cei bătrâni și bolnavi își prelungeau zilele în acest spital”, a spus Țăranu Hofnar.
Primarul din Solca a arătat că un cămin de bătrâni ar putea funcționa în localitate doar dacă va exista un contract de finanțare cu Ministerul Muncii, întrucât Primăria Solca nu are posibilități financiare de a susține singură o asemenea unitate.
Primarii din Câmpulung Moldovenesc și Siret dezaprobă propunerea Ministerului Sănătății de comasare a spitalelor de Psihiatrie cu spitalele Municipal și, respectiv, Orășenesc, edilul din Siret fiind decis să atace în instanță Hotărârea de Guvern privind comasarea în cazul în care va fi aprobată.
Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Gabriel Constantin Șerban (PNL), a declarat că proiectul de Hotărâre de Guvern propus de Ministerul Sănătății care prevede comasarea Spitalului de Psihiatrie cu Spitalul Municipal din localitate nu este corect întrucât cele două spitale trebuie să fie independente.
„Sugerez să se analizeze cu seriozitate problema spitalelor propuse pentru comasare”, a spus primarul, care a subliniat că Ministerul Sănătății trebuie să aibă în vedere și importanța politicilor de sănătate mintală.
Șerban a adăugat că Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, a cărei importanță și valoare sunt recunoscute în comunitatea internațională de psihiatrie, este angrenat în mai multe proiecte internaționale și nu poate să le deruleze decât ca unitate spitalicească de sine stătătoare.
În cazul Spitalului de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, atât angajații, cât și reprezentanții unei fundații ce activează de 15 ani în domeniul sănătății mintale doresc reconsiderarea propunerii de comasare, arătând că, în caz contrar, o astfel de decizie ar însemna „pași înapoi” și „întoarcerea la servicii minimale”.
Primarul orașului Siret, Adrian Popoiu (PNL), a declarat corespondentului MEDIAFAX că singura viziune a administrației locale în cazul celor două spitale este că acestea trebuie să funcționeze independent.
„Avem o singură viziune, independența celor două spitale”, a spus primarul din Siret care a arătat că autoritatea locală nici nu a fost consultată în ceea ce privește această propunere de comasare.
El a mai spus că proiectul bugetului local pentru 2011 prevede funcționarea independentă a celor două spitale.
Popoiu a mai declarat că o eventuală comasare a Spitalului de Psihiatrie Cronici cu Spitalul Orășenesc va afecta mult activitatea Spitalului de Psihiatrie care, după opinia lui, trebuie să funcționeze ca unitate de sine stătătoare.
Popoiu, fost director al Spitalului de Psihiatrie Cronici din Siret, a declarat că transformarea acestuia într-o secție a Spitalului Orășenesc este o greșeală și a precizat că, dacă se va adopta o Hotărâre de Guvern privind comasarea, aceasta va fi atacată în instanță.
Managerul Spitalului Județean de Urgență Suceava, Vasile Râmbu, a declarat că până la data de 1 aprilie se vor căuta soluții logice privind funcționarea spitalului după comasarea cu Spitalul orășenesc Gura Humorului, arătând că decizia de comasare reprezintă o „provocare” pentru SJU.
„Nu va fi ușor, dar va trebui să ne adaptăm, să renunțăm la orgolii, să ne organizăm și să căutăm soluții logice”, a spus Râmbu.
El a explicat că Spitalul orășenesc Gura Humorului, care se află la o distanță de 35-40 de kilometri de Suceava, ar putea funcționa ca o secție exterioară a SJU Suceava, dar că o strategie privind această problematică va fi gândită și adoptată după ce vor fi lămurite mai multe aspecte legale.
Râmbu a apreciat că e posibil ca o parte din personalul TESA și de întreținere să fie disponibilizat la Gura Humorului, fără însă a fi afectat personalul medical.
El a explicat că Spitalul orășenesc din Gura Humorului are indicele de complexitate a cazurilor tratate mai mic decât cel al SJU Suceava și că, în acest sens, va trebui să se adopte o strategie astfel încât indicatorii de performanță să crească.
Managerul SJU Suceava a subliniat că va fi foarte important și felul în care Ministerul Sănătății și CNAS vor gândi modalitatea de finanțare a spitalelor.
El a spus că va fi necesară o mai mare susținere financiară din partea Consiliului Local Gura Humorului, dacă autoritățile locale vor dori să aibă o unitate spitalicească în localitate.
Întrebat dacă decizia de comasare a Spitalului Gura Humorului cu SJU Suceava va afecta programul de investiții al unității pe care o conduce, Râmbu a spus că acest program este foarte clar orientat și vizează modernizarea Blocului Operator, modernizarea unor secții ale spitalului și a fațadei clădirii noi, arătând că nu crede că se va întâmpla acest lucru.
Directorul Spitalului orășenesc Gura Humorului, Doru Mălăncrăveanu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că până în prezent nu se cunoaște vreun precedent, deci nu se știe în ce constă comasarea unui spital aflat la 35 de kilometri de un altul.
„Suntem o structură complexă, cu secții și compartimente și, deocamdată, nu știm cum va fi privită această unitate. Nu știm nimic, cosmetizarea se face de maniera asta, dar s-ar putea să fie bine sau s-ar putea să nu fie bine pentru noi”, a spus Mălăncrăveanu.
El a arătat că toate declarațiile de până acum ale autorităților sanitare se referă doar la personalul medical al spitalelor, însă spitalul din Gura Humorului are în structura sa și personal de deservire, personal tehnico-administrativ și nicăieri nu apar precizări privind viitorul acestora.
„De aceea, în spital s-a creat o stare de agitație printre salariați. Nu cunosc alte amănunte și aș vrea să le pot spune mai multe”, a mai spus directorul Spitalului orășenesc Gura Humorului.
VASLUI
În județul Vaslui, Spitalul de copii din Bârlad va fi comasat cu Spitalul de Urgență din localitate, iar Spitalul Negrești și Spitalul Tutova vor fi reprofilate.
Într-o declarație acordată corespondentului MEDIAFAX, președintele Consiliului Județean Vaslui, Vasile Mihalachi (PSD), și-a manifestat indignarea față de decizia Ministerului Sănătății de a reprofila activitatea spitalelor din Negrești și Tutova și de a le transforma în centre pentru bătrâni.
„Nu pot să-mi dau seama cum se pune în practică ceea ce visează unii noaptea pe la Ministerul Sănătății. Cum poți să desființezi un spital, cum este cel de la Negrești, de exemplu, când acesta deservește peste 60.000 de oameni din 20 de comune aflate în două județe? De ce trebuie transformată această unitate, recent inaugurată, în centru pentru bătrâni, când la Băcești, la numai 20 de kilometri distanță, tocmai am finalizat o investiție cu fonduri europene care are același profil? Toate aceste lucruri le-am explicitat foarte clar într-un memoriu, depus la minister, împreună cu Direcția de Sănătate Publică și Prefectura Vaslui, dar care se pare că nu a fost luat în seamă de nimeni”, susține Vasile Mihalachi.
Conducerea CJ Vaslui a mai spus că nu va accepta sub nicio formă preluarea în administrare a celor două spitale odată cu transformarea lor în centre pentru bătrâni, așa cum s-a întâmplat în anii din urmă cu spitalele din Codăești și Băcești.
„Preluarea lor ar însemna automat cheltuieli suplimentare pentru noi. Sub nicio formă nu le vom prelua, chiar dacă ni le vor da cu forța cei de la Ministerul Sănătății”, a conchis Mihalachi.
Autoritățile locale din Negrești, județul Vaslui, consideră absurdă măsura de desființare a spitalului, având în vedere că acesta deservește întreaga zonă de nord-vest a județului Vaslui, precum și o parte din sud-vestul județului Iași.
„Este absurd ceea ce dorește să facă Ministerul Sănătății. Nu e un rău făcut doar pentru oraș, ci pentru întreaga zonă. Sper ca factorii centrali să aibă destulă înțelepciune și să revină asupra deciziei, astfel încât să nu țină cont de ce au stabilit la primul condei”, a declarat Ioan Cozma, primarul orașului Negrești.
Pe de altă parte, managerul Spitalului Orășenesc Negrești speră ca decizia Ministerului Sănătății să nu fie pusă în aplicare.
„Sper să nu fie real. Am trimis numeroase memorii justificative și sper să se țină cont de ele. Nu se poate face așa ceva. Cred că este doar o simplă poveste”, a precizat Claudiu Ionescu, managerul spitalului din Negrești.
Spitalul din Negrești are un total de 97 de paturi și are secții de Medicină Internă, Pediatrie, Obstetrică – Ginecologie, Neonatologie și Pneumologie.
În ceea ce privește Spitalul de Boli Cronice Tutova, conducerea acestei unități a refuzat să facă prea multe comentarii în legătură ci propunerea Ministerului Sănătății.
„Am aflat și eu vestea și nu am ce să comentez. Este decizia Ministerului Sănătății și, după ce vom discuta cu cei de la Direcția de Sănătate Publică Vaslui și cu factorii locali, vom vedea ce e de făcut”, a declarat Delia Asoltanei, managerul Spitalului de Boli Cronice Tutova.
Spitalul din Tutova are un număr de 75 de paturi, cu profil Pediatrie și Interne Cronici.
Departamentul Corespondenți
