Am avut ocazia să admir alaltăieri un afiș publicitar istoric, expus în orașul american Charlestown, statul Massachusetts, în aprilie 1789. Pe un pogon de hârtie, se făcea reclamă unor produse de serie foarte utile, pe care standardul american de viață le dorea distribuite în cât mai multe gospodării model de pe cuprinsul întinsei lor țări. Produsele de care se vorbea acolo erau un soi de roboți multifuncționali, harnici și cu un consum relativ decent de combustibil.
Concret, pe afiș era anunțat că sâmbătă, 17 aprilie 1789, în piața centrală din Charlestown, urma să fie prezentat onor clientelei un nou transport de negri vânjoși în carcasă – 250 la număr – proaspăt sosiți cu vaporul din Africa, prin amabilitatea firmei John Chapman & Co. Prețurile se bănuiau a fi avantajoase, subînțelegându-se că ăla care cumpără negri cu legătura, iese mai ieftin la preț decât cel ce cumpără la bucată.
N-am deloc intenția să ironizez rasa neagră, pe care o admir, cel puțin prin intermediul încântătorilor muzicieni și actori de culoare. Dar nu pot să nu constat cât de avantajos este azi să faci parte din toate minoritățile – rasiale, religioase, sexuale – care până mai ieri erau sângeros oprimate și vânate. Homosexualii, negrii sau țiganii se bucură azi de avantaje la care majoritățile nici nu visează.
Mi-am amintit acum ce forfotă muierească a produs vizita românească a boxerului negru Mike Tyson, pe țărmul la care altădată ancora tristul poet roman Ovidiu. Sunt sigur că Tyson n-a citit în viața lui vreun vers de Serioja Esenin – cu siguranță că nici n-a auzit de el – dar cât de bine i se potrivește versul esenian „La femei și vodcă dam năvală”.
Pe scurt, Tyson a zăbovit câteva ceasuri în zona portului Constanța pe un vaporaș de desfrâu și a tras pe scula sa – imensă și de abanos, presupunem cu modestie – o șiră de românce, curioase și proaste grămadă.
Cinstit acuma, dacă nu era de culoare trăgeau româncele ca muștele la scula lui, de parcă ar fi fost unsă cu miere de salcâm? Ovidiu a debarcat la Pontul Euxin cântând la trista lui liră, iar Tyson cântând la instrumentul său mult mai încântător. E tare avantajos să fii de culoare!
