Reprezentanții CE apreciază că România trebuie să aibă o abordare „foarte precaută” în identificarea partenerilor privați și modelelor de parteneriat în cazul PPP, considerând că evaluările privind posibilitatea recuperării investiției au o acuratețe redusă, în special pentru infrastructura rutieră.
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, s-a întâlnit joi, la sediul Comisiei Europene, cu Johannes Hahn, comisar pentru politică regională și vicepreședinte CE, unde s-au discutat solicitările României privind nevoile imediate și pe termen lung în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, absorbția fondurilor structurale și ridicarea presuspendării Programului Operațional Sectorial Transport (POS-T).
„În ceea ce privește dezvoltarea proiectelor de autostrăzi prin parteneriat public privat (PPP), reprezentantul Comisiei a sugerat ca România să aibă o abordare foarte precaută în identificarea partenerilor privați și modelelor de parteneriat. Datorită faptului că perioada de rambursare depășește 10 ani, în opinia Comisiei evaluările privind posibilitatea recuperării investiției au o acuratețe redusă, în special pentru proiectele de infrastructură rutieră. A fost amintită situația Portugaliei, ca exemplu al nereușitei acestui gen de proiecte”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.
Autoritățile au anunțat până în prezent că intenționează să deruleze mai multe proiecte prin PPP, care ar permite atragerea de fonduri private pentru susținerea investițiilor.
În luna ianuarie, agenția MEDIAFAX a informat că Guvernul va abroga actuala lege PPP, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât și de reprezentanții mediului de afaceri, și va promova în regim de urgență un nou act normativ în domeniu.
Premierul Victor Ponta afirma, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile București-Brașov și Pitești-Craiova, reactoarele 3 și 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarnița, Podul Măcin și canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiții considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.
MEDIAFAX a relatat în martie că, potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, Dan Șova, investițiile derulate prin PPP ar putea primi finanțare și din bani publici sau fonduri europene nerambursabile.
Relu Fenechiu spunea în urmă cu o lună că, deocamdată, atât el, cât și ministrul Șova, își propun să construiască autostrăzi, manifestându-și speranța că cel puțin unul dintre cei doi miniștri va avea succes.
„Cel mai important lucru, dupa părerea mea, este ca unul din noi măcar să facă. Deocamdată, fiecare ne propunem. Eu voi fi foarte bucuros dacă vor mai fi încă cinci miniștri și fiecare să facă câte o autostradă. Cred că asta e important. Deocamdată încerc să găsesc și eu o soluție, alături de domnul Șova, să facem PPP-uri, sau mai bine zis să atragem bani privați în construcția de infrastructură”, a spus Fenechiu, la vremea respectivă, fiind întrebat de un jurnalist cum este posibil ca unele proiecte să fie derulate de Ministerul Transporturilor, iar altele de ministrul Șova, abilitat să construiască autostrăzi, după preluarea CNADNR.
CNADNR a fost trecută la începutul anului în subordinea lui Șova.
Ministerul Transporturilor a cerut recent, printr-un proiect de HG, mandatul Guvernului pentru construcția autostrăzilor Câmpia Turzii – Târgu Mureș – Iași și București – Alexandria, prin PPP.
La întâlnirea de joi, comisarul european a mai spus că există un risc potențial ca orice restructurare majoră în managementul fondurilor europene să compromită eforturile pozitive întreprinse până acum de autoritățile române.
Comisarul european a afirmat în continuare că metroul București poate și va fi inclus în programul POS-T, odată cu „identificarea exactă a restului de executat și valorii aferente acestuia”.
„Referitor la solicitarea guvernamentală ca finanțarea națională, în cadrul proiectelor în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI), să fie acoperită prin fonduri structurale pentru a degreva astfel bugetul de stat, Comisia a indicat că acest lucru este posibil”, se spune în comunicatul Transporturilor.
Potrivit instituției, condiția esențială este ca aceste proiecte să respecte integral prevederile de calificare pentru cofinanțare europeană precum și procedurile de atribuire.
„Comisia a indicat că fondurile BEI astfel eliberate, trebuie să se regăsească în alte proiecte ale statului român”, potrivit comunicatului.
Comisia Europeană a mai acceptat cu „titlu preliminar”, în funcție de stadiul tehnic de pregătire, includerea a două tronsoane suplimentare de autostradă în POS-T, respectiv Sebeș-Turda și Dumbrava-Deva, pentru a reduce astfel riscul pierderii finanțării europene până la finalul exercițiului bugetar.
Comisia a mai luat notă de solicitarea Guvernului României de realocare a fondurilor între axele prioritare 2 și 3 ale POS-T, iar un răspuns definitiv este așteptat în perioada imediat următoare, potrivit MT.
Ministrul Transporturilor a avut joi și o întâlnire cu vicepreședintele Comisiei Europene, Siim Kallas, comisar de transport.
„Partea română a solicitat includerea secțiunii feroviare București-Craiova în coridorul Dunărea, care urmează să fie definit prin viitorul regulament CEF (Connecting Europe Facility – Mecanismul Conectarea Europei). În actuala conjunctură financiară și în acest moment al negocierilor pe marginea proiectului de regulament, Comisia s-a arătat reticentă. Solicitarea României va fi însă evaluată la nivel tehnic în perspectiva continuării negocierilor. Cei doi demnitari au discutat pe larg perspectivele de modernizare a portului Constanța, actuala structură a proprietății acestuia și, în special, necesitatea îmbunătățirii conexiunilor acestuia cu restul rețelei europene de transport, astfel încât Constanța să devină cel mai important centru logistic de transport multimodal la Marea Neagră. Proiectul portului Constanța fiind puternic susținut de către Comisie”, se mai arată în comunicatul ministerului Transporturilor.
