Comisia Europeană se așteaptă ca România să propună în următoarele zile un acord de parteneriat revizuit pentru perioada de programare 2014-2020 și să se orienteze spre persoanele cel mai grav afectate de sărăcie și excluziune socială, a declarat, miercuri, reprezentantul CE Philippe Hatt.
Uniunea Europeană susține și promovează incluziunea socială și combaterea sărăciei, propunerea pentru următoarea perioadă de programare fiind de 20 la sută din bugetul Fondului Social European pentru atingerea acestui obiectiv, a spus Philippe Hatt, Head of Unit România, Bulgaria și Malta, DG Employment, Comisia Europeană, la seminarul internațional privind dezinstituționalizarea, organizat la București de Ministerul Muncii și UNICEF.
Hatt a precizat că deși suma nu este foarte mare, va însemna totuși o îmbunătățire semnificativă pentru țările cu un număr mare de persoane aflate în risc de excluziune.
„Comisia Europeană este foarte hotărâtă să ducă la bun sfârșit acest obiectiv și se așteaptă ca România să se orienteze în primul rând către persoanele cel mai afectate de de sărăcie și excluziune socială. Obiectivul combaterii sărăciei a evoluat la nivel european. Toate instituțiile europene susțin incluziunea socială și doresc ca toate statele membre să crească rata de incluziune. În Europa, mulți oameni trăiesc în sistemul rezidențial, care îi separă de comunitate. Dezinstituționalizarea este parte dintr-o misiune strategică. (…) Trebuie să ne asigurăm că persoanele vulnerabile sunt primele care beneficiază de noul program de finanțare”, a mai spus Philippe Hatt.
Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, a declarat că unul dintre grupurile țintă pentru următoarea perioadă de programare sunt tinerii de 18 ani care trebuie să părăsească sistemul rezidențial.
„Avem probleme cu copiii de 18 ani care se trezesc în mijlocul unei societăți și să știți că este destul de greu să se integreze. De aceea, ei trebuie să fie pregătiți de mici și în această direcție trebuie să dezvoltăm o parte din serviciile noastre”, a spus ministrul.
Câmpeanu a precizat că trebuie accentuat rolul comunității în problematica socială.
„Trebuie să ajungem în faza în care comunitatea, de la nivelul cel mai mic, să se ocupe de problemele celor care fac parte din ea. Mai ales în rural, rolul primarilor trebuie să se schimbe”, a mai spus ministrul Muncii.
Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a declarat că România a trecut printr-o fază importantă de dezinstituționalizare a copiilor, iar acum ar trebui să pună accent pe prevenirea separării copilului de familie.
„Cu toții ne amintim imaginile înfiorătoare ale copiilor neglijați și abuzați din orfelinate, transmise în întreaga lume în 1990. Sub conducerea guvernelor din România, în parteneriat cu mulți actori locali și internaționali, numărul copiilor instituționalizați a scăzut de la 100.000 la 24.000. Numărul copiilor din servicii alternative, precum plasamentul de tip familial sau tutela, a crescut practic de la 0 la 42.000. În consecință, rata instituționalizării în rândul copiilor din România se află în prezent la nivelul mediei europene. (…) A sosit vremea ca aceste reforme să se concentreze pe următoarea etapă: prevenirea separării copiilor de familiile lor”, a spus Sandie Blanchet.
Ea a precizat că în ultimii 10 ani, numărul copiilor separați de familiile lor a stagnat la aproximativ 60.000, dar a subliniat că multe dintre aceste separări puteau fi prevenite, pentru că cei mici sunt separați din cauza sărăciei – principala cauză a instituționalizării.
„Din ce în ce mai mulți copii sunt separați de familiile lor din cauza violenței și nu se face nimic decât atunci când este prea târziu și copilul are nevoie de măsuri de protecție. În multe cazuri, copiii au anumite dizabilități și cum părinții nu beneficiază de sprijin, iar servicii locale nu există, acești copii ajung în instituții specializate. Aceștia oferă servicii de asistență atât familiilor vulnerabile, cât și copiilor, și identifică soluții la probleme adesea complexe și conexe”, a mai spus reprezentantul UNICEF.
Sandie Blanchet a adăugat că tranziția de la îngrijirea bazată pe instituții la serviciile bazate pe familie și comunitate este un imperativ din punct de vedere al drepturilor omului, dar este și avantajoasă din punct de vedere financiar.
„Conform unor calcule simple, un asistent social plătit cu 20.000 de lei pe an, care previne instituționalizarea unui singur copil, scutește statul de o cheltuială de 120.000 de lei”, a mai spus Blanchet.
