Ce riscuri sunt pentru suceveni în eventualitatea unei noi explozii la Cernobâl

Anunțul fostului șef al comisiei parlamentare ucrainene privind explozia nucleară din 1986 de la Cernobâl, Vladimir Ivorivski, potrivit căruia sarcofagul de beton care acoperă cele 200 de tone de magmă radioactivă poate ceda oricând, ar trebui luat în considerare și de autoritățile din România.
„Starea sarcofagului de la Cernobâl este critică. Doamne ferește de un cutremur de 5-6 grade pe scara Richter, capacul metalic de deasupra celui de-al patrulea reactor va cădea, deoarece nu este bine fixat. Vom avea atunci o explozie de o forță uriașă, mai devastatoare decât precedenta catastrofă de la Cernobâl”, a avertizat Ivorivski, potrivit căruia „există un pericol enorm la adresa Ucrainei, dar și a Rusiei și a celorlalte țări vecine”, a declarat Ivorivski, citat de Novîi Reghion.
Contactat telefonic, fostul șef al Agenției Nucleare din România, dorneanul Valică Gorea, a confirmat că la Cernobâl ar putea apărea probleme care se vor repercuta și asupra României, în special asupra județelor din Moldova.
„Va fi ca într-un război chimic”
„Acolo e un cocteil îngrozitor. Este posibil ca sistemul de protecție, acel sarcofag, gândit de sovietici în urmă cu 24 de ani, să fi devenit fragil și să crape, iar cea mai mică fisură ar elibera o presiune extraordinară, cu un efect mult mai devastator decât explozia din 1986”, a opinat Valică Gorea.
Acesta a arătat că este greu de spus unde va ajunge norul radioactiv, dar a mărturisit că Suceava, Iași, Botoșani și celelalte județe din Moldova prezintă un grad de expunere mai mare decât restul țării.
„Noi ca stat ar trebui să cerem o comisie internațională de anchetă pentru a afla ce se întâmplă la Cernobâl cu exactitate. Cele mai periculoase substanțe și gaze care se pot răspândi în cazul unui nedorit accident sunt radon, iod, stronțiu, cesiu, plutoniu etc. Există instrucțiuni cum se acționează în astfel de situații, cum se protejează oamenii, animalele și sursele de apă. Oricum, va fi ca într-un război chimic, pe care nimeni nu-l dorește. În 1986, autoritățile române de la acea vreme nu au spus nimic, dar situația a fost destul de critică”, a declarat Valică Gorea.
Accidentul nuclear de la Cernobâl, în cifre seci
Ziariștii de la „Adevărul” au făcut o scurtă radiografie a ceea ce s-a petrecut acum 24 de ani și ce s-a întâmplat ulterior la Cernobâl. Potrivit acestui material de presă, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobâl, din nordul Ucrainei, a explodat la 26 aprilie 1986. În urma accidentului au căzut de 400 de ori mai multe precipitații radioactive decât după bomba de la Hiroshima.
Reziduurile radioactive aruncate în aer au acoperit întreaga Europă, însă cele mai afectate state au fost Rusia, Belarus și Ucraina. Potrivit unui bilanț al Ministerului Sănătății din Ucraina, 4.822 de ucraineni, copii sau adolescenți în momentul catastrofei, au fost operați între 1986 și 2007 pentru cancer la glanda tiroidă, consecință a radiațiilor.
Acum la Cernobâl este o Zonă Interzisă de aproximativ 27 de kilometri de jur-împrejurul centralei, unde nimeni nu are voie să locuiască. Totuși aproximativ 10.000 de bătrâni cu vârste cuprinse între 60 și 90 de ani trăiesc în perimetrul interzis. Se estimează că zona se va decontamina după 20.000 de ani.
Potrivit unui raport din 2005 al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, urmările asupra oamenilor au fost: 600.000 de oameni au fost expuși la elemente radioactive, sunt estimate 4.000 de cazuri de cancer ca urmare a expunerii la radiații, 50 de oameni au murit imediat.
Centrala de la Cernobâl, care mai avea un reactor aflat încă în funcțiune, a fost închisă în decembrie 2000. Autoritățile au consolidat în 2005 sarcofagul de beton care acoperă circa 200 de tone de fostă magmă radioactivă formată din combustibil nuclear. Un nou sarcofag, din oțel, ar trebui să fie construit până în 2014. Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 95% din combustibilul nuclear aflat în centrală la momentul exploziei din 1986 se află și acum în adăpostul din beton.
SUA au oferit Ucrainei 250 milioane de dolari pentru asigurarea securității la centrala atomo-nucleară de la Cernobâl, conform unei declarații comune a președinților american și ucrainean din 14 aprilie 2010.