Comisia Europeană recomandă României și Bulgariei să permită cetățenilor din UE care nu sunt stabiliți în cele două țări să cumpere terenuri agricole, înainte să expire perioada de tranziție prevăzută în Tratatul de aderare, respectiv 2014, dar nu consideră că termenele de tranziție trebuie reduse.
Tratatul stabilește o perioadă de tranzițe de șapte ani de la aderare (până în 2014), care permite acestor state membre să mențină restricțiile existente în privința achiziției de terenuri agricole și forestiere de către persoane fizice și juridice din alte țări din Uniunea Europeană/Spațiul Economic European.
Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării.
Comisia a reexaminat restricțiile temporare și efectele acestora, pentru a stabili dacă există posibilitatea scurtării sau încetării perioadei de tranziție înainte de data stabilită în Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în 2009. CE consideră că în România și Bulgaria nu este necesară o reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilor restrictive tranzitorii privind achiziționarea de terenuri agricole, prevăzute în Tratatul de aderare din 2005.
Comisia subliniază că este important ca cele două state membre să valorifice perioada de tranziție rămasă pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.
Promovarea competitivității în sectorul de profil poate fi stimulată înaintea expirării perioadei de tranziție prin intermediul unor măsuri moderate de deschidere a pieței agricole către investițiile străine.
Astfel, CE recomandă permiterea achiziției libere a unei anumite suprafețe din terenul agricol al țării către cetățenii străini din UE care nu sunt stabiliți în România și Bulgaria.
O altă măsură ar fi permiterea achiziției libere, de către cetățeni străini din UE care nu sunt stabiliți în cele două țări, a unor terenuri agricole, până la o anumită suprafață maximă per tranzacție, eventual împreună cu o cerință de a realiza anumite investiții în inovare tehnologică.
O a treia măsură ar fi permiterea achiziției libere, de către cetățenii străini din UE care nu sunt stabiliți în România și Bulgaria, dar care închiriază proprietăți agricole în aceste țări, a construcțiilor agricole și a terenurilor pe care acestea sunt construite.
Potrivit concluziilor studiului și raportului, în România și Bulgaria nu există o interdicție totală privind achiziția de terenuri agricole.
În pofida restricțiilor temporare, a fost integrată o prezență considerabilă a capitalului străin, fără ca sectorul agricol să suporte un șoc vizibil, prin înființarea unor companii noi sau a participării la companii locale, a stabilirii cetățenilor UE ca fermieri care desfășoară activități independente.
Activitățile investitorilor străini ar putea avea un impact pozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria și România, prin introducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesar producției, raționalizarea exploatării terenurilor agricole și creșterea valorii acestora.
Comisia a remarcat că pe piața agricolă a României și Bulgariei există deja o prezență străină semnificativă, reprezentată de persoanele juridice stabilite în aceste țări, care funcționează cu capital străin, de străinii care închiriază terenuri agricole fără restricții și de fermierii din UE care desfășoară activități independente și au statut de rezidenți.
Achiziția de terenuri de către acești investitori din UE nu a provocat niciun șoc vizibil în sectorul agricol, se arată în raport, care adaugă că activitățile vor economice ar putea fi chiar o contribuție la remedierea deficiențelor sistemice legate de problemele instituționale persistente, care împiedică exploatarea cu mai mare eficiență a terenurilor și, prin urmare, productivitatea agricolă.
De asemenea, după expirarea perioadei de tranziție, ar fi puțin probabil să mai apară șocuri ca urmare a unei preluări masive de terenuri, deoarece viitorii investitori vor fi probahbil cei care, în principiu, sunt interesați de piața agricolă din România și Bulgaria, dar nu în măsura în care ar fi fost nevoiți să se stabilească deja în aceste țări în cursul perioadei de tranziție.
Potrivit CE, decalajul față de alte state membre ale UE în ceea ce privește veniturile și prețurile de vânzare ale terenurilor din România și Bulgaria se diminuează în timp, însă este încă semnificativ și departe de convergența completă. Totuși, reducerea acestui decalaj nu a fost preconizată sau considerată o condiție necesară pentru abrogarea derogărilor.
Comisia a mai constatat că indicatorii socio-economici ai producției agricole s-au îmbunătățit și se așteaptă ca aeastă tendință pozitivă să continue. Există însă o diferență importantă între cele două state și restul țărilor membre ale UE în privința productivității și a ponderii agriculturii în totalul ocupării forței de muncă.
Potrivit raportului, aderarea la UE a influențat deja pozitiv dezvoltarea acestui sector. Stimularea investițiilor străine în economie și dezoltarea sectorului financiar, prin aderarea la UE, au avut ca efect un acces îmbunătățit al agricultorilor la sistemul de credite și asigurări, ceea ce a condus la creșterea productivității agricole, a cererii de terenuri și a valorii acestora.
În plus, subvenționarea fermelor, în cadrul Politicii agricole comune (PAC), deși redusă ca nivel comparativ cu subvențiile acordate fermelor în alte state membre ale UE, reprezintă o parte importantă a veniturilor fermierilor din cele două țări
În Bulgaria și România, reglementarea achiziționării de terenuri agricole de către străinii din UE este similară.
Astfel, cetățenii din UE care vor să se stabilească în calitate de fermieri ce desfășoară activități independente și să achiziționeze terenuri agricole în România și Bulgaria nu sunt supuși niciunei restricții sau proceduri diferite de cele aplicate locuitorilor celor două țări.
Persoanele juridice stabilite în România și Bulgaria pot, de asemenea, achiziționa liber terenuri agricole în oricare din aceste state, indiferent de nivelul participării străine la capitalul acestora.
Comisia înaintează acest raport Consiliului European, în conformitate cu Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană.
