Ca președinte interimar, Crin Antonescu va păstra mare parte din atribuțiile lui Traian Băsescu, printre acestea fiind și cele care permit grațierea fostului premier Adrian Năstase, dar și schimbarea mai rapidă a procurorului șef al DNA, Daniel Morar și a procurorului general Codruța Kovesi.
Potrivit Constituției, vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte.
Articolul 98 al legii fundamentale prevede condițiile pentru preluarea interimatului funcției. „(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. (2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului”, arată textul citat.
Concret, președintele interimar – cu siguranță, Crin Antonescu – nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.
În rest, toate prerogativele vor fi în mâna președintelui interimar.
De exemplu, potrivit articolului 94 din Constituție, șeful statului numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege și acordă grațierea individuală.
Mai mult, președintele – conform articolului 91 din Constituție – are atribuții în domeniul politicii externe: „(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”.
Pentru toate acestea, președintele emite decrete. Tot președintele este cel care îi numește pe magistrați.
Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
Potrivit articolului 134 din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii propune președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.
Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției.
Mandatul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Daniel Morar, a expirat, el fiind delegat în această funcție, potrivit legii, până în 16 august, de către șeful său ierarhic, procurorul general al României, Codruța Kovesi.
Mandatul lui Kovesi expiră în 2 octombrie, însă ministrul Justiției poate cere revocarea din funcție.
De Ziua Justiției, în 1 iulie, ministrul Justiției, Titus Corlățean, afirma că va reflecta zilele următoare dacă va face propunerile de numiri în funcții de conducere la DNA înaintea raportului de țară, întrucât, în cazul unei reacții negative la nivel prezidențial, s-ar induce ideea unui nou conflict.
Raportul de țară al Comisiei Europene este așteptat în 18 iulie, oficialii europeni fiind cei care de-a lungul anilor au cerut stabilitate și continuitate la conducerile DNA și Ministerului Public.
„O eventuală propunere astăzi sau mâine într-un context politic extrem de frământat, de agitat, care propunere eventual ar introduce un element de reacție negativă la nivel prezidențial și practic ar induce ideea unui nou conflict suplimentar, cred că o astfel de contradicție ar genera mai mult efecte nefavorabile și ar putea avea influență asupra raportului din iulie. Mai mult decât atât, acel raport se leagă foarte mult de o decizie pe care România o așteaptă de mai bine de un an – aderarea la spațiul Schengen. Astfel încât, fără să spun că nu voi face propuneri, voi face, și le voi face pe baza respectării criteriilor pe care le-am evocat, profesionalism, independență, integritate”, explica Titus Corlățean.
Declarația a fost făcută cu două zile înainte de declașarea uneia dintre cele mai grave crize politice din România, soldată cu revocarea președinților Senatului și Camerei Deputaților, a Avocatului Poporului, cu modificarea Legii Curții Constituționale, demersuri care consolidează poziția de forță a actualei guvernări.
Contextul de la București a determinat-o pe Viviane Reding, comisar european pentru justiție și vicepreședinte al Comisiei Europene, să încalce cutuma CE de a nu comenta situații politice interne și să posteze pe contul său de Twitter o declarație în care își exprima îngrijorarea față de atacurile la independența CC. Reding mai spunea că, pentru ea, „un sistem judiciar funcțional și independent este o precondiție pentru respect reciproc în Spațiul european de Justiție”.
În replică, ministrul Justiției a declarat, uitând de „efecte nefavorabile”: „Astfel de chestiuni puse pe Twitter pot fi o reacție uneori grăbită. Avem timp în această perioadă să clarificăm și aspectele pe care le-ați evocat. Important este ca instituțional să avem un dialog și vă asigur că-l vom avea cu toți actorii europeni implicați, pentru că nu cred că este de datoria lor să intervină în dispute politice esențialmente interne. Dar lucrurile astea se clarifică, vă asigur”.
Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro
