Comisia Europeană a luat notă de numele avansate de Guvernul român pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și șef al DNA și nu își abandonează opinia privind necesitatea unei proceduri de selecție, însă așteaptă și reacția CSM în acest proces, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, Mark Gray.
„Am luat notă de evoluțiile din ultimele două zile de la București cu privire la procesul de ocupare a funcțiilor de procuror general și procuror-șef al DNA. Sunt funcții de cea mai mare importanță și am luat notă de numele avansate. Evident este un proces care este în desfășurare și trebuie să vedem cum reacționează și CSM și cum vor evolua lucrurile. Subliniez că Comisia Europeană nu a renunțat la opiniile sale privind desfășurarea unei proceduri de selecție a candidaților, exprimată și în rapoartele MCV și în discuțiile cu oficialii români”, a afirmat Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
El a subliniat că nu vrea să caracterizeze situația politică creată în România cu privire la cele două funcții de conducere ale Parchetelor.
„Este o responsabilitate pe care autoritățile române trebuie să și-o asume. Noi ne vom duce mai departe responsabilitățile care ne revin în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.
În raportul pe MCV prezentat de Comisia Europeană în luna ianuarie, se recomandă asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. „Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului”, arată Comisia.
În decembrie 2012, președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au convenit, în Acordul de colaborare instituțională, cu privire la „introducerea” unui proces transparent de numire a Procurorului General și a Procurorului șef al DNA.
Potrivit textului Acordului, cei doi au convenit cu privire la „introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General și a Procurorului șef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experiență profesională, integritate și rezultate pozitive în acțiunea anticorupție”.
Încă din vara anului trecut Comisia Europeană a solicitat ca desemnarea procurorului general și a șefului DNA să se facă printr-un proces transparent.
În septembrie, secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Justiției Mona Pivniceru în care se preciza că pentru a evita orice neînțelegere procedura de selecție trebuie să fie transparentă și publică, să includă interviuri, să fie stabilite criterii clare în cererea de candidaturi, precum și implicare din partea conducerii Ministerului Public și DNA.
Pe de altă parte, ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein, subliniat, în octombrie, importanța procesului de selecție a noului procuror general și a noului procuror-șef al DNA, subliniind că acesta va influența percepția Washington-ului asupra parteneriatului strategic cu România.
„Pentru Statele Unite ale Americii, acest proces de selecție va fi un criteriu foarte important, care va influența percepția asupra parteneriatului nostru strategic cu România”, a afirmat Gitenstein.
El a subliniat că această selecție reprezintă un test și pentru revenirea la o coabitare politică civilizată și stabilă, deoarece este vital ca persoanele numite în cele două funcții să fie susținute de toate marile partide politice.
„Primul test în acest sens va fi numirea noului procuror general și a noului procuror-șef al DNA. Este vital ca cei numiți în aceste înalte funcții să fie susținuți de toate marile partide politice, ca ei să fie procurori independenți, apolitici și, mai presus de toate, să fie la fel de competenți și curajoși precum predecesorii lor”, a spus ambasadorul SUA.
Potrivit legii, ministrul Justiției este cel care face propunerea de numire a procurorului șef, CSM dă un aviz consultativ, iar președintele țării este cel care decide și emite decretul de învestire în funcție.
