Postul Paștilor are ca model cele 40 de zile de postire, retras în pustiul Carantaniei, ale Însuși Mântuitorului, înainte de începerea activității Sale mesianice. De aceea, se mai numește și Patruzecime sau Păresimi. Postul Mare este împărțit în două și anume perioada de până la Florii, de 40 de zile, căreia i se adaugă Săptămâna Patimilor, de la Florii la Înviere. Pe perioada postului nu se mănâncă deloc carne, ouă, lapte sau brânzeturi. Dezlegare la pește (la 25 martie, de Bunavestire, și în Duminica Floriilor).
În prima săptămână și în ultima, a Patimilor, postul este mai aspru și cere mai multă evlavie. Astfel, luni și marți, primele două zile din Post, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, numai pâine și apă. La fel, în Săptămâna Patimilor, cu excepția zilei de joi, a Cinei celei de Taină, când se mănâncă de două ori. Vinerea și sâmbăta dinainte de Înviere este post negru, cu abținere totală de la orice aliment și apă. Este recomandat, totuși, ca fiecare credincios să își întrebe duhovnicul ce regim trebuie să respecte, ținând cont de vârstă, eventuale boli, tipul de activitate, călătorii și altele.
Dar postul este cu mult mai mult decât o dietă alimentară. Este o pregătire purificatoare, sufletească și trupească, pentru a trăi și primi cum se cuvine Jertfa și Învierea lui Hristos. Sfinții Părinți spun că orice abținere, cât de mică, orice înfrânare de dragul credinței este primită ca jertfă în Cer. La fel, orice faptă bună, milostenie sau rugăciune.
