Franța s-a angajat să participe la crearea unei strategii europene privind integrarea romilor nu doar în țările de origine, ci și în cele de rezidență, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly, în replică la declarațiile unui oficial francez.
Comisia Europeană reamintește că Franța dar și la alte state membre ale UE „au fost de acord cu crearea unei strategii europene privind integrarea romilor, integrare în țările în care rezidează, nu doar în țările de origine”, a precizat, în cadrul unui briefing, Olivier Bailly, după ce ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a declarat că romii au „vocația” de a se întoarce în România și Bulgaria.
„Libera circulație a cetățenilor europeni și libertatea de a avea rezidența într-un alt stat UE sunt drepturi fundamentale ale cetățenilor europeni, fie că sunt români, bulgari sau francezi”, a spus Bailly, adăugând că CE nu are posibilitatea de a judeca „dorința și capacitatea de integrare a romilor”.
„E un drept pe care fiecare cetățean îl are și care trebuie respectat”, a punctat Bailly.
Răspunzând unei întrebări, oficialul european a precizat că Legislativul de la Bruxelles poate interveni, în cazul în care aceste drepturi nu sunt respectate, dar „competențele Comisiei sunt limitate” în domeniul social.
Întrebat de legătura care se face între aderarea României și Bulgariei la Schengen și ridicarea restricțiilor pe piața muncii, Olivier Bailly a precizat că există „o confuzie voluntară sau involuntară privind principiile europene de bază”.
„În interiorul libertății de mișcare, statele membre au dezvoltat în anii ’80 Schengen, un spațiu cu reguli proprii privind controlul frontierelor externe, dar cu suprimarea controlului în interiorul acestui spațiu. Repet, România și Bulgaria nu fac parte din spațiul Schengen în lipsa unei decizii unanime a statelor membre și este responsabilitatea lor de a-și da acordul pentru aderarea acestor țări”, a subliniat Bailly, reamintind faptul că CE consideră că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice.
„Comisia Europeană și-a făcut cunoscută poziția foarte clar în această privință. Din punct de vedere tehnic, cele două țări sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, îndeplinesc condițiile cerute, dar statele membre trebuie să decidă aderarea”, a spus purtătorul de cuvânt.
Manuel Valls a repetat miercuri pentru RMC și BFMTV declarația de marți potrivit căreia „romii au vocația să rămână în țara lor și să se integreze”, apreciind că nu e „nimic de corectat” la aceste afirmații care au produs o polemică în contextul apropierii alegerilor municipale.
Ministrul francez de Interne a mai declarat, răspunzând unei întrebări despre cererea liderului UMP (opoziție) adresată Guvernului francez să se opună extinderii Spațiului Schengen la Bulgaria și România, că „în cazul în care nu sunt întrunite condițiile, nu o putem face”.
„În prezent, nu, nu putem”, a răspuns Valls, citat de RMC. „Responsabilitatea acestor țări este să-și asigure securitatea frontierelor”, a continuat ministrul, adăugând că Uniunea Europeană (UE) „recunoaște că aceste țări nu sunt pregătite” în acest sens.
„Vom vedea mai târziu, deoarece avem o singură dorință, ca România să poată recupera această întârziere. Ea a depus eforturi”, a adăugat ministrul francez.
„Există reguli. Primim străini, muncitori, studenți, refugiați sirieni. Dar cei care nu respectă dreptul de sejur, indiferent că sunt europeni sau din altă țară, au vocația să părăsească teritoriul”, a spus Valls, subliniind că „trebuie desființate toate taberele, atunci când există o decizie a justiției și o situație sanitară sau de securitate de nesuportat. Ulterior, procedăm la conducerea la frontieră, nu există alte soluții. Dacă afișăm fermitate și odată cu terminarea (acordării) ajutorului de repatriere”.
„Nu suntem aici să găzduim aceste populații. Aceste populații trebuie tratate cu umanitate”, a mai afirmat Valls, adăugând imediat că „noi nu avem vocația să primim toată mizeria lumii (…), cum spunea Michel Rocard”, un fost premier (1988-1991) al lui Mitterrand.
Ministrul de Interne a mai declarat că s-au încercat „programe de inserție, cu locuințe”, dar că aceste familii „vor să rămână împreună în tabere”, iar „uneori există mafii care dețin controlul asupra lor”, subliniind că, astfel, acestea „au vocația să se întoarcă în România și Bulgaria”.
În ceea ce privește inserția, el a afirmat că „există proiecte conduse de orașe, în legătură cu România, pentru a facilita inserția”, dar acestea privesc „câteva zeci de familii care se pot integra perfect, însă este (vorba doar despre) o minoritate”, subliniind că „romii au vocația să rămână în țara lor și să se integreze. Romii sunt pregătiți să se întoarcă în România dacă au condiții bune de inserție”.
