Viciul este voia statornică de a călca legea morală. Prin multă păcătuire se naște voința statornică de a călca legea morală. Păcatul, adică, pătrunde atât de adânc în suflet, încât cel ce se găsește în starea aceasta, simte mulțumire în a stărui în fărădelegi. Cel vicios săvârșește păcat după păcat și ajunge să se împietrească în fapte rele, încât cu greu se mai poate desface din robia păcatului.
Ceea ce este virtutea pentru faptele bune, este viciul pentru faptele rele.
Cum poate fi înlăturat viciul?
Viciul poate fi înlăturat prin hotărârea tare a voii, ajutată de harul sfințitor, de a nu mai păcătui. Apoi, trebuie înlăturate pricinile care au lucrat la înrădăcinarea păcatului, ca: ispitele, educația greșită, lipsa de supraveghere, precum spune Sfântul Apostol Pavel: „Drept aceea omorâți mădularele voastre cele pământești…, dezbrăcându-vă de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui, și îmbrăcându-vă cu cel nou, care se înnoiește spre deplina cunoștință, după chipul Celui ce l-a zidit… Iar peste toate acestea, îmbrăcați-vă întru dragoste, care este legătura desăvârșirii” (Col. 3, 5-14).
Ce este obiceiul păcătos?
Obiceiul păcătos este rodul repetării aceluiași păcat și se arată în ușurința de a săvârși păcatul acesta la orice prilej, cum face, de pildă, mincinosul.
Obiceiul păcătos este foarte primejdios pentru mântuirea sufletului, fiindcă el slăbește puterea voii spre bine și se preface ușor în viciu. De aceea, creștinul trebuie să fie cu băgare de seamă la el și să caute a-l înlătura prin voia sa de a nu mai păcătui. (www.patriarhia.ro)
