Comisia Europeană consemnează, în raportul privind MCV impus României, faptul că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea și-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal.
Reforma sistemului judiciar este una din cele două teme majore monitorizate în conformitate cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în România.
La momentul aderării la UE s-a concluzionat că deficiențele au rămas în funcționarea sistemului judiciar românesc, unde trebuie făcute reforme suplimentare, focusate pe consolidarea eficienței și a coerenței procesului judiciar, precum și pe transparența și responsabilitatea sistemului judiciar.
CE indică faptul că România, stat membru UE, se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pe locul al doilea ca număr de plângeri împotriva hotărârilor judecătorești. Un număr mare dintre acestea se referă la neexecutarea hotărârilor, la durata excesivă a procedurilor civile și la absența unei căi de atac eficiente împotriva unei investigații penale ineficiente.
În termeni mai detaliați acestea au implicat adoptarea noilor coduri, măsuri pentru unificarea jurisprudenței, consolidarea managementului resurselor umane în cadrul sistemului judiciar, restructurarea Ministerului Public, consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, dar și măsuri ce privesc transparența, responsabilitatea și integritatea întregului sistem judiciar.
Raportul CE consemnează reforma cadrului juridic și noile Coduri.
O componentă centrală a inițiativelor de reformă judiciară ale autorităților române a fost modernizarea legislației. Din 2007, România a adoptat proiecte de noi coduri civil și penal, precum și de procedură, ceea ce a constituit un demers legislativ semnificativ, care necesita eforturi importante din partea Executivului, Legislativului și puterii judecătorești. Luate împreună, noile coduri încearcă să modernizeze dreptul și să îmbunătățească eficiența și consecvența procesului judiciar.
Modernizarea dreptului a inclus eforturi de a crește predictibilitate sistemului judiciar, prin reglementări mai clare în civil și penal. Codurile prevăd posibilități (cum ar fi posibilitatea de a obține un divorț în fața unui notar în cazul în care divorțul este de comun acord) de reducere a volumului de muncă al instanțelor.
Noile coduri de procedură conțin o varietate de abordări noi, care caută să consolideze coerența și eficiența procesului judiciar, raportul CE consemnând instituțiile noi introduse, cum ar fi camera preliminară, unde judecătorul verifică legalitatea actelor procedurale.
Totuși, în pofida adoptării noilor coduri în 2009 și pe cele de procedură în 2010, raportul CE arată că, până în prezent, doar noul Cod civil a intrat în vigoare. Acest cod a intrat în vigoare în octombrie 2011. Noul Cod de procedură civilă este programat să intre în vigoare la 1 septembrie 2012, în timp ce noul Cod penal și cel de procedură penală au termene de intrare în vigoare prevăzute pentru 2013.
Punerea în aplicare a codurilor s-a dovedit a fi și va rămâne o sarcină dificilă pentru instituțiile române. Eforturi suplimentare semnificative sunt necesare pentru a asigura o aplicare armonioasă a codurilor rămase, arată Comisia, referindu-se și la recrutări, restructurări interne și alte măsuri manageriale, precum și la campanii de informare publică.
În iulie 2011, Comisia a recomandat instituțiilor de România ca odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil să fie adoptat și un plan de implementare a celorlalte trei coduri. Panul de implementare a fost elaborat și a fost finalizat de către Ministerul Justiției la începutul anului 2012 în urma consultărilor cu alte instituții. Cu toate acestea, mai multe detalii încă mai trebuie elaborate, iar deciziile importante trebuie să fie luate de Executiv și de sistemul judiciar. Eforturile rămân, prin urmare, incoerente, stadiul prezentând un risc continuu pentru eficiența și eficacitatea implementării.
Punerea în aplicare a codurilor a fost complicată de către decizia autorităților române de a elabora un studiu de impact numai după ce codurile au fost adoptate propriu-zis. Un studiu a fost elaborat și este folosit ca un instrument pentru a ajuta cu punerea în aplicare, implicit cu identificarea de resurse și alte nevoi. Totuși, această întârziere a prelungit procesul de punere în aplicare și a redeschis discuțiile pe elementele centrale ale noilor coduri, iar legea de punere în aplicare a codurilor ar putea include modificări ce ar putea modifica codul în sine.
În aceste condiții mai este de lucru până la finalizarea reformei inițiate prin elaborarea noilor coduri. De asemenea, este în continuare prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea și-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal și de a consolida eficiența și coerența procesului judiciar. Sarcina autorităților române este, prin urmare, de a consolida și de intensifica eforturile de punere în aplicare a celorlalte noi coduri și apoi să se concentreze pe identificarea efectelor lor.
Cu scopul de a accelera unele proceduri judiciare, interimar, în 2010, a fost adoptată Legea Micii reforme, prin care s-au modificat codurile de procedură existente, fiind anticipate unele dintre prevederile codurilor care urmează a fi aplicate în viitor, iar reacția din partea practicienilor este că Legea Micii reforme a avut un impact pozitiv, se mai arată în raport, obținut de agenția MEDIAFAX și care urmează să fie dezbătut și aprobat miercuri de Comisia Europeană.
