După citirea Sfintei Evanghelii și rostirea cuvântului de învățătură urmează în cadrul Sfintei Liturghii ectenia întreită. Prin această ectenie înțelegem invocarea stăruitoare a milei lui Dumnezeu printr-un șir de cereri pe care diaconul (sau preotul) le adresează lui Dumnezeu, poporul continuând rugăciunea prin răspunsul „Doamne, miluiește!” rostit de trei ori.
Spre deosebire de Ectenia Mare, care este o rugăciune atotcuprinzătoare ce îmbrățișează întreaga creație, ectenia întreită reprezintă rugăciunea Bisericii pentru nevoile particulare ale omului. În ectenia întreită, întreaga putere rugătoare a Bisericii se concentrează asupra omului, asupra nevoilor lui.
Caracterul ei de rugăciune pentru nevoile particulare ale omului a făcut ca cererile ecteniei întreite să varieze în timp de la o regiune la alta, în funcție de condițiile concrete, ajungându-se la o relativă fixare a lor în zilele noastre. Ecteniei întreite i se pot adăuga cereri speciale pentru diferite situații și diverse categorii de credincioși.
Această ectenie cuprinde un șir stăruitor de cereri prin care se invocă mila lui Dumnezeu și ajutorul Lui pentru trebuințele generale ale vieții, îmbrățișând întreaga comunitate bisericească, atât pe cei vii, cât și pe cei adormiți. Pe drept cuvânt, o putem numi o ectenie a milei, deoarece este o invocare continuă a milei lui Dumnezeu, culminând în ecfonis cu mărturisirea lui Dumnezeu ca milostiv, ca Unul care se apleacă la noi coborând din necuprinderea și sfințenia Lui neapropiată și neatinsă de noi.
Mila lui Dumnezeu, ca expresie a iubirii Sale față de noi, se concretizează în tot felul de daruri știute și neștiute, pe care le primim, și culminează în dăruirea lui Hristos Însuși în Sfintele Taine, spre mântuirea noastră și viața de veci. Mila lui Dumnezeu ne descoperă taina Dumnezeului Viu și personal cu care putem intra într-o relație personală.
Cererea continuă a milei lui Dumnezeu creează în noi o stare de permanentă dorință după această milostivire, simțirea permanentă a trebuinței milei Lui și căutarea unei relații personale cu Dumnezeu.
(Ziarul Lumina)