Ce cred sucevenii despre romi? Leneși și infractori, dar buni muzicanți și meseriași

La finele anului trecut, Asociația Partida Romilor, filiala Suceava, a realizat un sondaj de opinie referitor la stereotipurile în care sunt încadrați romii, chestionarele fiind completate de peste 1.000 de persoane din Gura Humorului, Fălticeni și Suceava.
Percepțiile sucevenilor despre romi nu sunt tocmai favorabile, deși pe anumite segmente se remarcă o îmbunătățire a părerilor despre această etnie. Hoție, infracțiuni, lene și lipsa integrării, dar și buni meseriași sau muzicanți pricepuți, sunt termeni pe care mulți respondenți le asociază acestei etnii.
Potrivit rezultatelor studiului, două treimi dintre sucevenii chestionați cred că problema romilor din țara noastră este una reală.
De altfel, dintre etniile din țară, sucevenii au cea mai scăzută încredere în romi și mai multă în germani, maghiari sau evrei.
68% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că romii comit mai multe infracțiuni decât românii, 52% dintre cei intervievați consideră că romii comit astfel de fapte pentru că așa le este obiceiul, iar 13% cred că o fac pentru că sunt săraci. 36% dintre cei chestionați consideră că majoritatea romilor sunt infractori și ar trebui pedepsiți cu închisoarea, în timp ce 56% contrazic această afirmație.
La o întrebare privind primul cuvânt la care se gândesc când aud rostindu-se termenul de „rom”, 18% dintre cei chestionați au spus că se gândesc la cuvântul „țigan”, iar 15% se gândesc la „furt/ hoție”.
Întrebați despre un presupus eveniment în care un cetățean rom a făcut un lucru pozitiv, 88% dintre respondenți au spus că acest fapt este o excepție pentru etnia romă, însă, chiar și așa, faptele bune ale acestora ar trebui evidențiate în presă.
36% dintre suceveni cred că, în viitor, e posibil ca romii să devină o amenințare pentru țară, precum relevă cercetarea, 22% dintre locuitorii județului sunt de părere că în viitor e posibil ca romii să devină o amenințare pentru cartierul lor, iar 20% consideră că aceștia pot fi o amenințare pentru familie.
Sondajul mai arată că 49% dintre intervievați consideră că trebuie să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul liceelor, iar 48% cred același lucru privind învățământul universitar. 81% dintre cei care au răspuns sunt de acord cu afirmația potrivit căreia romii nu obișnuiesc să-și dea copiii la școală.
„Etnia romă este departe de a fi iubită”
61% dintre cei care au răspuns întrebărilor sunt de acord ca statul român să susțină organizațiile culturale ale romilor din România, 60% sunt de acord ca statul să ajute la dezvoltarea identității etnice rome, iar 59% ar fi de acord ca statul să ajute la constituirea unei organizații a etniei romilor la nivel național și internațional.
Întrebați dacă de obicei spun „rom” sau „țigan”, 78% dintre participanții la studiu au spus că folosesc al doilea termen, respectiv cel de „țigan”.
Lucian Dimitriu, inspector pentru problemele educaționale ale romilor și corealizator al sondajului, a mai arătat că „per total însă, așa cum o arată sondajul, percepția asupra romilor s-a îmbunătățit ușor. Potrivit sondajului, 44% dintre subiecți consideră că romii sunt hoți. Procentul e însă în scădere față de cel din 2012, când 46% susțineau acest lucru. Au crescut totuși procentele în ceea ce privește eticheta de «leneși» (43% față de 40% în 2012)”
Lucian Dimitriu a mai menționat că „în general, românii au o părere proastă despre romi, recunosc că sunt defavorizați, dar consideră inutile eforturile financiare pentru integrarea lor. Etnia romă este departe de a fi iubită. Majoritatea însușirilor menționate sunt negative: cerșetorie, lipsă de cultură, înșelătorie, lene, mizerie, lipsă de educație, sărăcie, șmecheri, infracționalitate, inferioritate. Printre puținele caracteristici pozitive menționate sunt «buni meseriași / muzicanți»”