Este esențial să mănânci sănătos, echilibrat și să respecți câteva principii. Prima lecție: cum să corelăm inteligent elementele nutritive!
Aproape 96% din alimente sunt constituite din substanțe organice și apă restul de 4% fiind substanțe minerale.
Substanțele organice, constituind aproximativ 45-50% din hrană, se pot împărți la rândul lor în: substanțe primare, provenite direct din alimentele de origine vegetală și substanțe secundare, provenite din alimente de origine animală, prin prelucrarea celor primare.
Proteinele, lipidele și glucidele reprezintă componenții organici ai dietei. Pe lângă aceștia, o mare însemnătate într-o alimentație corectă o au vitaminele și mineralele.
Proteinele sunt cele mai importante substanțe organice, fiind utilizate drept “cărămizi” pentru construcția structurilor organice. Proteinele intră în compoziția enzimelor, a anticorpilor și a hormonilor proteici. Tot ele transportă gazele respiratorii, apără organismul împotriva atacurilor virale și microbiene, iar în cazuri de inaniție pot deveni combustibil.
Prin arderea unui gram de proteine, organismul obține 3,83 kilocalorii. Trebuie spus că proteinele nu se absorb ca atare în organism ci sunt descompuse până la stadiul de aminoacizi, iar producerea de noi proteine din aminoacizi este influențată de hormoni anabolizanți precum insulina și testosteronul.
Lipidele , numite și grăsimi, reprezintă material energetic, deoarece 1 gram din aceste substanțe se descompune prin eliberarea a 9,4 kilocalorii. O altă trăsătură a grăsimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine: A, D, E, K. De aceea, colesterolul, atunci când nu depășește 150-250 mg/100ml este folositor, deoarece cu ajutorul lui se formează acizii biliari, utilizați pentru emulsionarea grăsimilor.
Ajungem și la cea de-a treia grupă de componenți organici ai hranei, și anume carbohidrații.
Carbohidrații, hidrații de carbon, glucidele sau zaharurile reprezintă, fără îndoială, cele mai cunoscute și apreciate substanțe organice. Organismul nostru folosește carbohidrații ca material energetic, iar transformarea lor în energie se produce în trei faze: faza digestivă, faza anaerobă și faza aerobă.
Cantitatea de carbohidrați din sânge, numită glicemie, trebuie să se situeze, în mod normal, în jurul a 90-120 mgr/100ml. Când scade, au loc procese de generare a zaharurilor din proteine, iar când crește, se poate ajunge la glicozurie, diabet etc.
Odată enumerate toate aceste componente nutritive, putem trece la recomandări despre ceea ce trebuie să conțină o dietă rațională.
Majoritatea medicilor nutriționiști recomandă, pentru a avea un regim de viață echilibrat, să sumăm următoarele alimente: – carne – de 4-5 ori pe săptămână. Ideală este carnea slabă, de pui sau pește, preparată într-un mod natural, la grătar, fără grăsimi;
– lactate – la fiecare masă, în special brânza dulce dietetică, iaurt dietetic, sana, chefir sau lapte bătut;
– ouă – în jur de 5 ouă pe săptămână, de preferință fierte;
– mezeluri – trebuie evitate pe cât posibil, sau înlocuite cu șuncă slabă sau mușchi file.
– cereale – la fiecare masă, preferabil pâine neagră (cu grad scăzut de extracție), orez, paste, biscuiți etc.
– grăsimi – uleiuri, de două ori pe zi;
– legume, fructe – cât mai des posibil. Este foarte bine, de altfel, ca dulciurile să fie înlocuite, în mare proporție, cu fructe;
– apă (sau sucuri naturale)– cantitatea ideală de lichide consumate este de aproximativ 2-3 litri pe zi.
Utilizând aceste informații în mod corect, putem ajunge la un regim alimentar echilibrat. Acum fiecare dintre noi poate obține un ajutor suplimentar, apelând la sfatul medicilor.
Sursa www.idieta.ro
