Ce bine ne-ar prinde un nou Ion Rațiu

Ziarele postează la finele articolelor, inclusiv a celor de opinie, așa-numitul „forum”, adică părerea cititorilor despre cele parcurse. Ca să spun deschis, nu știu ce se câștigă prin asta, pentru că – înafara puținelor păreri pertinente, exprimate civilizat -, pot fi citite îndeosebi măscări dintre cele mai grosolane, alături de amenințări, inclusiv cu moartea, și de calomnii cât se poate de murdare.
Trebuie spus că toate acestea sunt semnate cu fel de fel de pseudonime, comice sau nu, ceea ce iarăși nu prea este corect. Fiindcă tu, ca autor, semnezi în ziar cu numele veritabil, asumându-ți toate riscurile care decurg de aici; iar cineva, la adăpostul unui nume fals, te spurcă așa cum îi vine la gură.
Bineînțeles, nu putem avea cu toții aceeași părere; nici n-ar fi sănătos să se întâmple așa. Pe deasupra, e cu totul posibil ca autorul unor rânduri, om și el, să aibă opinii extravagante sau să nimerească uneori cu oiștea în gard. Nu-i nimic rău în asta și nu înseamnă că ai dreptul să-i spui că maică-sa ori soră-sa e o târfă și că el e-un pedofil care se îmbată până face pipi pe el.
Îmi amintesc ce spunea regretatul lider țărănist Ion Rațiu, la revenirea sa în România, pe la începutul anului 1990, repetând cuvintele lui Winston Churchill: „nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi face tot posibilul ca părerea ta să fie ascultată și respectată.”
Câtă nevoie am avea astăzi de un Ion Rațiu sau de-un Corneliu Coposu! Cred că suntem, ca popor, mai necivilizați ca niciodată!