Ce-au învățat autoritățile în urma tragediei de la Arbore?!

– Specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava își pun mâinile în cap atunci când primesc avertizări meteorologice prin care sunt anunțate ploi torențiale
– Din datele existente la ISU Suceava, reiese că sistemul de apărare împotriva inundațiilor, de anunțare și alarmare a cetățenilor este încă deficitar, zeci de localități fiind în primejdie la o ploaie mai serioasă
– Pentru toată această situație, specialiștii ISU Suceava arată cu degetul spre primari și administrațiile locale, care au gestionat ineficient situațiile de urgență
După potopul de Arbore, de la sfârșitul lunii iunie a.c., la nivelul fiecărei comune, oraș, municipiu din județul Suceava s-au luat măsuri imediate pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple.
Pe lângă lucrările propriu-zise de curățare a albiilor râului, de amenajare a malurilor sau realizarea unor construcții hidrotehnice, împotriva inundațiilor s-au luat și măsuri de reevaluare și redimensionare la nivelul fiecărei localități a sistemului de răspuns în cazul apariției unor situații de urgență. Și totuși, în ciuda tuturor acestor măsuri, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava își pun mâinile în cap atunci când primesc avertizări meteorologice prin care sunt anunțate posibile inundații.
Tot acest sistem de apărare împotriva inundațiilor, de anunțare și alarmare a cetățenilor în asemenea cazuri, încă scârțâie din greu și orice ploaie mai puternică căzută în județ provoacă pagube importante. O ultimă evaluare făcută de specialiștii ISU Suceava arată că principalele disfuncționalități din sistem se datorează în principal gestionării ineficiente a situaților de urgență de către administrațiile locale și de către primari. În ultima ședință a Comitetului județean pentru situații de urgență, au fost puse pe tapet toate motivele care pot duce oricând la pierderi însemnate în urma inundațiilor. Faptul că pe unii i-a durut în cot de legislație și au dat undă verde construcției de locuințe în zone inundabile, faptul că lucrările de apărare nu rezistă și că majoritatea podurilor (podețelor) vechi sunt subdimensionate, debitele de calcul inițial fiind mai mici, sunt doar o parte dintre subiectele discutate. Neexecutarea lucrărilor curente de întreținere la diguri, poduri și apărări de maluri, neîntreținerea (și chiar lipsa în unele localități) a șanțurilor, rigolelor sau a canalelor de scurgere, precum și dotarea materială precară la nivelul primăriilor cu tehnică și materiale de intervenție în situații de urgență, completează o listă a deficiențelor constatate de cei de la ISU Suceava.
– „A trebuit să se întâmple prăpădul de la Arbore, pentru ca unii primari să se trezească”
Printre măsurile urgente luate la nivel de județ a fost și aceea a instituirii serviciului de permanență la sediul primărilor din județ, 24 de ore din 24, în special pentru primirea și transmiterea avertizărilor meteorologice. Serviciile de permanență ar fi trebuit să fie executate de personal competent, care să cunoască și să aibă acces la mijloacele de comunicații (telefon, fax, e-mail). „Sunt funcționari în primăriile din județ care nici măcar nu știu să dea un ton de fax ”, mărturisea nu cu multă vreme în urmă, în cadrul unei conferințe de presă, șeful ISU Suceava, colonelul Lucel Lulciuc. „Neasigurarea permanenței la nivelul tuturor sediilor primăriilor din județ după amiază sau pe timpul nopții, sau nelăsarea accesului la fax, sau necunoașterea de cei care execută serviciul în perioadele menționate a mânuirii aparatului de fax întârzie sau face imposibilă transmiterea mesajelor și avertizărilor meteo”, e de părere Lulciuc. Totodată, completează inspectorul șef al ISU Suceava, rigiditatea unor primari de a îndeplini la termen obligațiile de întocmire a documentelor specifice de intervenție a situațiilor de urgență și de a colabora cu inspectorii care au fost desemnați pentru acordarea de asistență tehnică este încă o cauză gravă a problemelor existente la nivel de județ. „Fiecare primar, de exemplu, trebuie să aibă un plan de apărare la inundații. Ori, a trebuit să se întâmple prăpădul de la Arbore, pentru ca unii primari să se trezească și să înceapă să întocmească aceste planuri”, răbufnea Lulciuc.
Bilanț tragic
Evoluția nefavorabilă a fenomenelor meteorologice din vara acestui an a culminat în data de 30 iunie, când din cauza ploilor torențiale, însoțite de puternice intensificări ale vântului, de grindină și descărcări electrice s-au produs inundații majore în 31 de localități din județ. Pagubele evaluate s-au ridicat la aproximativ 37.000.000 RON (370 de miliarde de lei vechi). Cele mai afectate au fost localitățile Arbore, Cacica, Voitinel, Marginea, Todirești, Mănăstirea Humorului, Comănești și Bălăceana. 12 persoane au fost înghițite de ape (11 din Arbore și una din Cacica), aproape 300 de case fiind distruse de puhoaie. Pagubele la infrastructură s-au ridicat la circa 260 de miliarde de lei vechi. Au fost distruse și compromise însemnate suprafețe de culturi agricole, pășuni și fânețe.
Trageți clopotele, vin inundațiile!
Șeful ISU Suceava este de părere că una dintre cele mai importante măsuri ce trebuiesc luate în fiecare localitate din județ ar fi cea a pregătirii, anunțării și alarmării la timp a cetățenilor în situații de risc. Pentru acest din urmă lucru, al anunțării și alarmării cetățenilor despre un eventual fenomen meteorologic periculos ce s-ar putea abate asupra unei anumite localități, au fost întocmite la nivelul fiecărei unități teritorial-administrative „scheme de avertizare a populației la inundații”. Toate aceste scheme sunt utile în cazul în care avertizările meteo anunță posibile precipitații abundente peste un interval de cel puțin câteva ore. Ori, dacă ar fi să ne luăm exemplul trist al ultimelor inundații înregistrate la Suceava, avertizările meteo au ajuns ori puțin înainte de inundații ori chiar în timpul producerii acestora. Schema de avertizare a populației la inundații, întocmită la nivelul comunei Arbore, de exemplu, schemă care exista și înainte de producerea tragicelor inundații de la finele lui iunie a.c., presupune ca după primirea avertizării meteorologice, să fie trase clopotele de la biserici, să fie date anunțuri prin televiziunea prin cablu, să fie lipite afișe la Primărie, la piață, la biserici și magazine. De asemenea, în caz de alarmă, patru consilieri locali trebuie să pună mâna pe telefoanele mobile și să înceapă să dea zeci de telefoane pentru a-i anunța pe sătenii care au case în zonele inundabile. În aceste condiții, tot acest sistem de anunțare și alarmare a cetățenilor de la Arbore, Bodnăreni și Clit, durează cel puțin câteva zeci de minute. Șeful ISU Suceava consideră că alarmarea cetățenilor s-ar putea realiza în numai câteva minute, dacă în fiecare localitate ar exista cel puțin o sirenă specială pentru astfel de cazuri. „În condițiile în care nu ai un sistem de alarmare electric, alimentat la cel puțin două surse, și te pui să tragi clopotele, să pui afișe, să dai telefoane, să o iei din poartă în poartă, toate acestea durează foarte mult”, a spus Lulciuc.
54 de comune din județ nu au sisteme de alarmare
În prezent, nu mai puțin de 54 dintre comunele din județ nu au sisteme de alarmare. Nici în comunele unde există aceste sisteme, situația nu este mai bună. Sunt localități în care avertizarea sonoră, care, chipurile, ar trebui să-i anunțe pe săteni că îi paște un mare pericol, nu poate fi auzită decât de la câteva zeci de metri. În alte localități sistemele de alarmare, deși există, fie sunt montate sub șarpantele blocurilor, fie nu funcționează de ani buni. În acest caz, singura modalitate de avertizare în cazul unor fenomene meteorologice periculoase rămâne trasul clopotelor.
Avertizări meteo primite prea târziu
O altă problemă ridicată de colonelul Lulciuc ar fi cea a promptitudinii cu care instituția pe care o conduce primește avertizările meteorologice de la Institutul Național de Meteorologie București sau Centrul Regional de Meteorologie Bacău. De cele mai multe ori, avertizările meteorologice ajung fie cu numai câteva minute înainte de producerea „fenomenelor meteorologice periculoase imediate”, fie chiar în timpul producerii acestora, în aceste condiții alarmarea populației din zonele amenințate fiind practic imposibilă. „Exactitatea” acestor avertizări meteorologice primite de ISU Suceava poate fi exemplificată cu cazul prăpădului de la Arbore, de la sfârșitul lunii iunie a.c., când pe zecile de alarmări primite de la meteorologi apăreau cu totul alte localități decât cele în care apele aveau să măture tot în cale. La acea vreme, specialiștii în meteorologie îi avertizau pe cei de la ISU Suceava că ploile ce se vor abate asupra județului Suceava vor cădea cu un debit de 10-15, maxim 25 litri pe metrul pătrat. Ori, în realitate, în zona Clit –Arbore, debitul a fost de aproape 400 litri pe metrul pătrat.