Aproximativ 45 de milioane de cetățeni ai UE de vârstă activă au o dizabilitate și 15 milioane de copii au nevoi educaționale speciale, însă, în ciuda angajamentelor asumate de statele membre, aceste categorii continuă să se confrunte cu probleme, rezultă dintr-un raport al Comisiei Europene (CE).
Raportul „Educație și dizabilități/nevoi speciale – politici și practici în materie de educație, formare și ocupare a forței de muncă pentru studenții cu dizabilități și nevoi educaționale speciale în UE” a fost elaborat pentru CE de NESSE (rețeaua independentă de experți în științe sociale ale educației și formării) și arată că, în ciuda angajamentelor asumate de statele membre de a promova educația favorabilă incluziunii, copiii cu nevoi educaționale speciale și adulții cu dizabilități continuă să se confrunte cu probleme.
Mulți sunt plasați în instituții segregate, iar cei din instituțiile educaționale normale primesc adesea un sprijin necorespunzător, rezultă din raport.
În consecință, statele membre sunt invitate să depună eforturi mai serioase pentru a dezvolta sisteme de educație favorabile incluziunii și pentru a înlătura obstacolele cu care se confruntă grupurile vulnerabile în ceea ce privește participarea și succesul în educație, formare și ocuparea forței de muncă.
„Trebuie să ne intensificăm eforturile de a oferi politici educațonale favorabile incluziunii finanțate adecvat, dacă dorim să îmbunătățim viețile copiilor cu nevoi educaționale speciale și ale adulților cu dizabilități. Este momentul să ne respectăm angajamentele asumate. Educația favorabilă incluziunii nu este o opțiune extra; este o necesitate de bază. Trebuie să îi așezăm pe cei mai vulnerabili în centrul acțiunilor noastre de a obține o viață mai bună pentru toți”, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou.
În privința cetățenilor UE care au o dizabilitate și a copiilor cu nevoi educaționale speciale, raportul arată că, în unele cazuri, aceștia sunt privați complet de oportunități educaționale, precum și de ocuparea unui loc de muncă.
Copiii cu nevoi educaționale speciale părăsesc frecvent școala fără calificări sau slab calificați, înainte de trecerea la o formare specializată care poate, în unele cazuri, mai curând să le afecteze perspectivele profesionale, decât să le extindă.
Potrivit aceluiași raport, persoanele cu dizabilități sau cu nevoi educaționale speciale au mai mari șanse să fie șomeri sau inactivi din punct de vedere economic. Chiar cei care au un relativ succes pe piața locurilor de muncă adesea câștigă mai puțin decât omologii lor fără dizabilități.
În toate statele membre, copiii defavorizați (în special băieții) din minoritatea etnică romă și din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt suprareprezentați în școlile pentru copii cu nevoi speciale, se mai arată în raport.
Totodată, raportul pune problema dacă sistemele educaționale speciale nu sporesc cumva izolarea elevilor care sunt deja marginalizați din punct de vedere social, reducându-le mai degrabă șansele în viață,decât să le îmbunătățească.
Conform cercetărilor, acești copii ar putea fi înscriși la școlile normale dacă s-ar investi mai mult în dezvoltarea competențelor lor lingvistice și dacă ar exista o mai mare sensibilitate la diferențele culturale.
De asemenea, raportul evidențiază diferențe mari între statele membre în ceea ce privește modul în care sunt identificați copiii cu nevoi speciale, precum și în ceea ce privește plasarea lor în școli normale sau speciale.
De exemplu, în regiunea Flandra din Belgia, 5,2 la sută dintre elevii cu nevoi speciale se află în școli speciale segregate, în timp ce în Italia procentul este doar de 0,01 la sută.
Raportul sugerează că mai sunt multe de făcut pentru armonizarea definițiilor și îmbunătățirea colectării datelor, pentru a permite țărilor să își compare mai eficient abordările și să învețe reciproc din experiența acumulată, se mai precizează în raport.
Documentul prezentat de CE mai arată că, deși elevii cu deficiențe profunde pot fi dificil de inclus în medii normale de învățământ sau ar putea fi mai bine îngrijiți în medii separate, există din ce în ce mai multe dovezi că un număr foarte mare de studenți cu dizabilități/nevoi educaționale speciale pot fi integrați în sistemul normal de învățământ și că o educație de calitate favorabilă incluziunii este bună pentru toți cursanții;
Potrivit sursei citate, s-au pus deja în practică mai multe inițiative ale UE pentru consolidarea învățământului pentru persoane cu nevoi speciale, printre care și cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, care încurajează statele membre să asigure integrarea cu succes a tuturor celor care învață, inclusiv a celor cu nevoi speciale.
În ultimul trimestru din acest an, Comisia va publica un document de lucru privind echitatea în educație și formare profesională.
