CCR a amânat dezbaterile sesizărilor lui Iohannis pe mai multe legi

CCR a amânat, miercuri, dezbaterile pe sesizrile președintelui Klaus Iohannis,referitoare la modificările aduse statutului aleșilor locali, statutul deputaților și senatorilor, dar și modificările aduse legii privind circulația pe drumurile publice și a legii privind conflictul de interese.Judecătorii CCR au amânat până pe 23 octombrie, sesizarea președintelui Klaus Iohannis în legătură proiectul deputatului PSD Cătălin Rădulescu care prevede ca starea de incompatibilitate și conflictul de interese să fie prescrise după trei ani de la data săvârșirii lor.”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, obiecție formulată de Președintele României”, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR), publicată pe site-ul instituției.Pe 2 august, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură proiectul adoptat de Parlament și inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.De asemenea, dezbaterile pe sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, care argumentează că schimbările introduc noi sancțiuni pentru consilierii locali și județeni, prevăzute în altă lege, cea referitoare la conflictul de interese, au fost amânate până pe 16 octombrie.Pe 1 august, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, adoptată de Parlament, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.”Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancțiune disciplinară pentru consilierii locali și județeni, respectiv sancțiunea diminuării indemnizației de ședință cu 10% pentru maximum 6 luni și, pe de altă parte, între situațiile care pot atrage aplicarea unei sancțiuni din rândul celor menționate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”, se arată în textul sesizării făcute de președintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administrației Prezidențiale.Judecătorii CCR au amânat până pe 9 octombrie, sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind statutul parlamentarilor, acesta motivând că articolul care oferă aleșilor dreptul de a intermedia relația dintre cetățeni și potențiali investitori cu administrația publică încalcă Constituția.Pe 26 iulie, șeful statului a sesizat CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputaților și senatorilor, adoptată de Parlament, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.”Prin instituirea în legea criticată a posibilității deputaților și a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relațiilor dintre cetățeni și autorități, respectiv dintre aleși locali și autorități centrale sau dintre investitori și autorități locale sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaților și senatorilor și eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetățenilor în membrii Parlamentului României și în autoritatea legiuitoare”, se arată în textul sesizării depuse de Iohannis la Curtea Constituțională.Curtea Constituțională a amânat până pe 23 octombrie și sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a mașinilor de poliție cu radar, șeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătățirea siguranței rutiere.Pe 27 iulie, președintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a mașinilor de poliție cu radar, adoptată de Parlament, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.”Referitor la prevederea potrivit căreia „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din același articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staționar, prin panouri de atenționare, instalate pe sensul de mers la o distanță de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităților”, arată Klaus Iohannis în sesizare, susținând că prevederile sunt neclare.