CCR a admis parțial sesizarea lui Iohannis pe Legea privind Statutul parlamentarilor

CCR a admis parțial sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe Legea privind Statutul deputaților și senatorilor, articolul care permite parlamentarilor să intermedieze relația dintre cetățeni și potențiali investitori cu administrația public, fiind neconstituțional.Judecătorii CCR au decis, marți, că articolul 37 din Legea privind Statutul deputaților și senatorilor este neconstituțional, potrivit unor surse juridice.Art. 37 din actul normativ modificat de Parlament prevede următoarele:„În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii acționează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale”.Astfel, Legea se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia de marți a Curții Constituționale.Asupra acestei modificări președintele Klaus Iohannis, argumenta în sesizarea făcută la CCR pe 26 iulie, că „se instituie posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și organele administrației publice centrale sau locale sau între aleșii locali și autoritățile publice centrale, respectiv între potențialii investitori și autoritățile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincții, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei inițiative legislative, etc.”Președintele României susținea că o astfel de prevedere a Legii privind statutul deputaților și senatorilor încalcă dispozițiile art. 11 alin. (1) din Constituție, “prin instituirea unei excepții de la reglementările mai sus menționate, dispoziția introdusă venind în contradicție chiar cu reglementarea infracțiunii de trafic de influență în actele amintite”.Șeful statului mai argumenta în sesizare că prin instituirea în Lege a posibilității deputaților și a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relațiilor dintre cetățeni și autorități, respectiv dintre aleși locali și autorități centrale sau dintre investitori și autorități locale sunt încălcate dispozițiile din Constituție, „restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaților și senatorilor și eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetățenilor în membrii Parlamentului României și în autoritatea legiuitoare”.âPe 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat un proiect care modifică statutul deputaților și senatorilor, în sensul că deputații și senatorii vor avea dreptul legal de a intermedia relația dintre cetățeni și potențiali investitori cu administrația publice și locale.Singura interdicție introdusă, printr-un amendament la inițiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, este că aleșii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetățenii în relația cu reprezentanții administrației locale și centrale.”(2) În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii acționeză în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale”, se arată în raportul adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.Actul normativ adoptat prevede și faptul că aleșii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităților locale și centrale pentru transmite sau informa asupra cetățenilor.Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.